1 Já entrei no meu jardim, minha irmã, noiva minha;

colhi a minha mirra com a especiaria,

comi o meu favo com o mel,

bebi o meu vinho com o leite.

Comei e bebei, amigos;

bebei fartamente, ó amados.

2 Eu dormia, mas o meu coração velava;

eis a voz do meu amado, que está batendo:

Abre-me, minha irmã, querida minha,

pomba minha, imaculada minha,

porque a minha cabeça está cheia de orvalho,

os meus cabelos, das gotas da noite.

3 Já despi a minha túnica,

hei de vesti-la outra vez?

Já lavei os pés,

tornarei a sujá-los?

4 O meu amado meteu a mão por uma fresta,

e o meu coração se comoveu por amor dele.

5 Levantei-me para abrir ao meu amado;

as minhas mãos destilavam mirra,

e os meus dedos mirra preciosa

sobre a maçaneta do ferrolho.

6 Abri ao meu amado,

mas já ele se retirara e tinha ido embora;

a minha alma se derreteu quando, antes, ele me falou;

busquei-o e não o achei;

chamei-o, e não me respondeu.

7 Encontraram-me os guardas

que rondavam pela cidade;

espancaram-me e feriram-me;

tiraram-me o manto os guardas dos muros.

8 Conjuro-vos, ó filhas de Jerusalém,

se encontrardes o meu amado,

que lhe direis?

Que desfaleço de amor.

9 Que é o teu amado mais do que outro amado,

ó tu, a mais formosa entre as mulheres?

Que é o teu amado mais do que outro amado,

que tanto nos conjuras?

10 O meu amado é alvo e rosado,

o mais distinguido entre dez mil.

11 A sua cabeça é como o ouro mais apurado,

os seus cabelos, cachos de palmeira,

são pretos como o corvo.

12 Os seus olhos são como os das pombas

junto às correntes das águas,

lavados em leite,

postos em engaste.

13 As suas faces são como um canteiro de bálsamo,

como colinas de ervas aromáticas;

os seus lábios são lírios

que gotejam mirra preciosa;

14 as suas mãos, cilindros de ouro,

embutidos de jacintos;

o seu ventre, como alvo marfim,

coberto de safiras.

15 As suas pernas, colunas de mármore,

assentadas em bases de ouro puro;

o seu aspecto, como o Líbano,

esbelto como os cedros.

16 O seu falar é muitíssimo doce;

sim, ele é totalmente desejável.

Tal é o meu amado, tal, o meu esposo,

ó filhas de Jerusalém.

1 Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu mirezmele mele, îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... -Mîncaţi, prieteni, beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste! -2 Adormisem, dar inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: ,,Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionţii îmi sînt plini de picurii nopţii.`` -3 ,,Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăş? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăş?4 Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, şi mi -a fost milă de el atunci.5 M'am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mînile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului.6 Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi -a răspuns.7 Păzitorii cari dau ocol cetăţii m'au întîlnit; m'au bătut, m'au rănit; mi-au luat măhrama străjerii de pe ziduri.8 Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu, ce -i veţi spune?... Că sînt bolnavă de dragoste! -9 Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, de ne rogi aşa de fierbinte? -10 Iubitul meu este alb şi rumen, osebindu-se din zece mii.11 Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca nişte valuri, sînt negre cum e corbul.12 Ochii lui sînt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor, scăldaţi în lapte, şi odihnindu-se în faţa lui plină.13 Obrajii lui sînt ca nişte straturi de mirezme, în cari cresc saduri mirositoare; buzele lui sînt nişte crini, din cari curge cea mai aleasă smirnă.14 Mînile lui sînt nişte inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;15 picioarele lui sînt nişte stîlpi de marmoră albă, aşezaţi pe nişte temelii de aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tînăr ales ca cedrii.16 Cerul gurii lui este numai dulceaţă şi toată fiinţa lui este plină de farmec. Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! -