1 A prayer of Habakkuk the prophet, set to Shigionoth.

2 O Jehovah, I have heard the report of thee, and am afraid:

O Jehovah, revive thy work in the midst of the years;

In the midst of the years make it known;

In wrath remember mercy.

3 God came from Teman,

And the Holy One from mount Paran. [Selah

His glory covered the heavens,

And the earth was full of his praise.

4 And his brightness was as the light;

He had rays coming forth from his hand;

And there was the hiding of his power.

5 Before him went the pestilence,

And fiery bolts went forth at his feet.

6 He stood, and measured the earth;

He beheld, and drove asunder the nations;

And the eternal mountains were scattered;

The everlasting hills did bow;

His goings were as of old.

7 I saw the tents of Cushan in affliction;

The curtains of the land of Midian did tremble.

8 Was Jehovah displeased with the rivers?

Was thine anger against the rivers,

Or thy wrath against the sea,

That thou didst ride upon thy horses,

Upon thy chariots of salvation?

9 Thy bow was made quite bare;

The oaths to the tribes were a sure word. [Selah

Thou didst cleave the earth with rivers.

10 The mountains saw thee, and were afraid;

The tempest of waters passed by;

The deep uttered its voice,

And lifted up its hands on high.

11 The sun and moon stood still in their habitation,

At the light of thine arrows as they went,

At the shining of thy glittering spear.

12 Thou didst march through the land in indignation;

Thou didst thresh the nations in anger.

13 Thou wentest forth for the salvation of thy people,

For the salvation of thine anointed;

Thou woundedst the head out of the house of the wicked man,

Laying bare the foundation even unto the neck. [Selah

14 Thou didst pierce with his own staves the head of his warriors:

They came as a whirlwind to scatter me;

Their rejoicing was as to devour the poor secretly.

15 Thou didst tread the sea with thy horses,

The heap of mighty waters.

16 I heard, and my body trembled,

My lips quivered at the voice;

Rottenness entereth into my bones, and I tremble in my place;

Because I must wait quietly for the day of trouble,

For the coming up of the people that invadeth us.

17 For though the fig-tree shall not flourish,

Neither shall fruit be in the vines;

The labor of the olive shall fail,

And the fields shall yield no food;

The flock shall be cut off from the fold,

And there shall be no herd in the stalls:

18 Yet I will rejoice in Jehovah,

I will joy in the God of my salvation.

19 Jehovah, the Lord, is my strength;

And he maketh my feet like hinds’ feet,

And will make me to walk upon my high places.

For the Chief Musician, on my stringed instruments.

1 Rugăciunea prorocului Habacuc. (De cântat în felul cântecelor*Ps. 7:1. de jale) 2 Când am auzit, Doamne, ce ai vestit, m-am îngrozit. Însuflețește-Ți*Ps. 85:6. lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mânia Ta, adu-Ți aminte de îndurările Tale! 3 Dumnezeu vine din Teman și Cel Sfânt*Deut. 33:2.Jud. 5:4.Ps. 68:7. vine din muntele Paran… – (Oprire) – Măreția Lui acoperă cerurile și slava Lui umple pământul. 4 Strălucirea Lui este ca lumina soarelui, din mâna Lui pornesc raze și acolo este ascunsă tăria Lui. 5 Înaintea Lui merge*Naum 1:3. ciuma, și molima*Ps. 18:8. calcă pe urmele Lui. 6 Se oprește și măsoară pământul cu ochiul; privește și face pe neamuri să tremure; munții*Naum 1:5. cei veșnici*Gen. 49:26. se sfărâmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări veșnice. 7 Văd corturile Etiopiei pline de groază și se cutremură colibele din țara Madianului. 8 S-a mâniat oare Domnul pe râuri? Împotriva râurilor se aprinde mânia Ta sau împotriva mării se varsă urgia Ta, de ai încălecat*Deut. 33:26,27.Ps. 68:4;104:3. Vers. 15. pe caii Tăi și Te-ai suit în carul Tău de biruință? 9 Arcul Tău este dezvelit; blestemele sunt săgețile Cuvântului Tău… – (Oprire) – Tu despici pământul ca să dai drumul*Ps. 78:15,16;105:41. râurilor. 10 La vederea Ta, se cutremură*Exod 19:16,18.Jud. 5:4,5.Ps. 68:8;77:18;114:4. munții; se năpustesc râuri de apă; adâncul își ridică glasul și își înalță valurile*Exod 14:22.Ios. 3:16. în sus. 11 Soarele*Ios. 10:12,13. și luna se opresc în locuința lor de lumina săgeților*Ios. 10:11.Ps. 18:14;77:17,18. Tale, care pornesc, de strălucirea suliței Tale, care lucește. 12 Tu cutreieri pământul în urgia Ta, zdrobești neamurile în mânia Ta*Ier. 51:33.Amos 1:3.Mica 4:13.. 13 Ieși ca să izbăvești pe poporul Tău, să izbăvești pe unsul Tău; sfărâmi*Ios. 10:24;11:8,12.Ps. 68:21. acoperișul casei celui rău, o nimicești din temelii până în vârf. – (Oprire) – 14 Străpungi cu săgețile Tale capul căpeteniilor lui, care se năpustesc peste mine ca furtuna, să mă pună pe fugă, scoțând strigăte de bucurie, ca și cum ar fi și mâncat pe cel nenorocit în culcuș. 15 Cu caii Tăi mergi*Ps. 77:19. Vers. 8. pe mare, pe spuma apelor mari. 16 Când am auzit lucrul acesta, mi s-a cutremurat trupul*Ps. 119:120.Ier. 23:9.; la vestea aceasta, mi se înfioară buzele, îmi intră putrezirea în oase și-mi tremură genunchii. Căci aș putea oare aștepta în tăcere ziua necazului, ziua când asupritorul va merge împotriva poporului? 17 Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi și câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule și nu vor mai fi boi în grajduri, 18 eu*Iov 13:15. tot mă voi bucura*Is. 41:16;61:10. în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele! 19 Domnul Dumnezeu este tăria*Ps. 27:1. mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor*2 Sam. 22:34.Ps. 18:33. și mă face să merg pe înălțimile mele*Deut. 32:13;33:29.. –

Către mai-marele cântăreților. De cântat cu instrumente cu coarde.