1 Now these are the nations which Jehovah left, to prove Israel by them, even as many of Israel as had not known all the wars of Canaan; 2 only that the generations of the children of Israel might know, to teach them war, at the least such as beforetime knew nothing thereof: 3 namely, the five lords of the Philistines, and all the Canaanites, and the Sidonians, and the Hivites that dwelt in mount Lebanon, from mount Baal-hermon unto the entrance of Hamath. 4 And they were left, to prove Israel by them, to know whether they would hearken unto the commandments of Jehovah, which he commanded their fathers by Moses. 5 And the children of Israel dwelt among the Canaanites, the Hittites, and the Amorites, and the Perizzites, and the Hivites, and the Jebusites: 6 and they took their daughters to be their wives, and gave their own daughters to their sons and served their gods.

7 And the children of Israel did that which was evil in the sight of Jehovah, and forgat Jehovah their God, and served the Baalim and the Asheroth. 8 Therefore the anger of Jehovah was kindled against Israel, and he sold them into the hand of Cushan-rishathaim king of Mesopotamia: and the children of Israel served Cushan-rishathaim eight years. 9 And when the children of Israel cried unto Jehovah, Jehovah raised up a saviour to the children of Israel, who saved them, even Othniel the son of Kenaz, Caleb’s younger brother. 10 And the Spirit of Jehovah came upon him, and he judged Israel; and he went out to war, and Jehovah delivered Cushan-rishathaim king of Mesopotamia into his hand: and his hand prevailed against Cushan-rishathaim. 11 And the land had rest forty years. And Othniel the son of Kenaz died.

12 And the children of Israel again did that which was evil in the sight of Jehovah: and Jehovah strengthened Eglon the king of Moab against Israel, because they had done that which was evil in the sight of Jehovah. 13 And he gathered unto him the children of Ammon and Amalek; and he went and smote Israel, and they possessed the city of palm-trees. 14 And the children of Israel served Eglon the king of Moab eighteen years.

15 But when the children of Israel cried unto Jehovah, Jehovah raised them up a saviour, Ehud the son of Gera, the Benjamite, a man left-handed. And the children of Israel sent tribute by him unto Eglon the king of Moab. 16 And Ehud made him a sword which had two edges, a cubit in length; and he girded it under his raiment upon his right thigh. 17 And he offered the tribute unto Eglon king of Moab: now Eglon was a very fat man. 18 And when he had made an end of offering the tribute, he sent away the people that bare the tribute. 19 But he himself turned back from the quarries that were by Gilgal, and said, I have a secret errand unto thee, O king. And he said, Keep silence. And all that stood by him went out from him. 20 And Ehud came unto him; and he was sitting by himself alone in the cool upper room. And Ehud said, I have a message from God unto thee. And he arose out of his seat. 21 And Ehud put forth his left hand, and took the sword from his right thigh, and thrust it into his body: 22 and the haft also went in after the blade; and the fat closed upon the blade, for he drew not the sword out of his body; and it came out behind. 23 Then Ehud went forth into the porch, and shut the doors of the upper room upon him, and locked them.

24 Now when he was gone out, his servants came; and they saw, and, behold, the doors of the upper room were locked; and they said, Surely he is covering his feet in the upper chamber. 25 And they tarried till they were ashamed; and, behold, he opened not the doors of the upper room: therefore they took the key, and opened them; and, behold, their lord was fallen down dead on the earth.

26 And Ehud escaped while they tarried, and passed beyond the quarries, and escaped unto Seirah. 27 And it came to pass, when he was come, that he blew a trumpet in the hill-country of Ephraim; and the children of Israel went down with him from the hill-country, and he before them. 28 And he said unto them, Follow after me; for Jehovah hath delivered your enemies the Moabites into your hand. And they went down after him, and took the fords of the Jordan against the Moabites, and suffered not a man to pass over. 29 And they smote of Moab at that time about ten thousand men, every lusty man, and every man of valor; and there escaped not a man. 30 So Moab was subdued that day under the hand of Israel. And the land had rest fourscore years.

31 And after him was Shamgar the son of Anath, who smote of the Philistines six hundred men with an ox-goad: and he also saved Israel.

1 Iată neamurile*Cap. 2:21,22. pe care le-a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toți cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului. 2 El voia numai ca vârstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască și să învețe războiul, și anume cei ce nu-l cunoscuseră mai înainte. 3 Neamurile acestea erau cei*Ios. 13:3. cinci domnitori ai filistenilor, toți canaaniții, sidoniții și heviții care locuiau în muntele Liban, de la muntele Baal-Hermon până la intrarea Hamatului. 4 Neamurile*Cap. 2:22. acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentru ca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe care le dăduse părinților lor prin Moise. 5 Și copiii*Ps. 106:35. lui Israel au locuit în mijlocul canaaniților, hetiților, amoriților, fereziților, heviților și iebusiților; 6 au luat*Exod 34:16.Deut. 7:3. de neveste pe fetele lor și au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor și au slujit dumnezeilor lor.

7 Copiii*Cap. 2:11. lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul și au slujit*Cap. 2:13. baalilor și idolilor*Exod 34:13.Deut. 16:21. Cap. 6:25.. 8 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel și i-a vândut*Cap. 2:14. în mâinile lui Cușan-Rișeataim*Hab. 3:7., împăratul Mesopotamiei. Și copiii lui Israel au fost supuși opt ani lui Cușan-Rișeataim. 9 Copiii lui Israel au strigat*Vers. 15. Cap. 4:3;6:7;10:10.1 Sam. 12:10.Neem. 9:27.Ps. 22:5;106:44;107:13,19. către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor*Cap. 2:16., care i-a izbăvit: pe Otniel*Cap. 1:13., fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb. 10 Duhul*Num. 27:18. Cap. 6:34;11:29;13:25;14:6,19.1 Sam. 11:6.2 Cron. 15:1. Domnului a fost peste el. El a ajuns judecător în Israel și a pornit la război. Domnul a dat în mâinile lui pe Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei, și mâna lui a fost puternică împotriva lui Cușan-Rișeataim. 11 Țara a avut odihnă patruzeci de ani. Și Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.

12 Copiii*Cap. 2:19. lui Israel au făcut iarăși ce nu plăcea Domnului, și Domnul a întărit pe Eglon*1 Sam. 12:9., împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentru că făcuseră ce nu plăcea Domnului. 13 Eglon a strâns la el pe fiii lui Amon și pe amaleciți*Cap. 5:14. și a pornit. A bătut pe Israel și a luat cetatea finicilor*Cap. 1:16.. 14 Și copiii lui Israel au fost supuși*Deut. 28:48. optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului. 15 Copiii lui Israel au*Vers. 9.Ps. 78:34. strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de mâna dreaptă. Copiii lui Israel au trimis prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului. 16 Ehud și-a făcut o sabie cu două tăișuri, lungă de un cot, și a încins-o pe sub haine, în partea dreaptă. 17 A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras. 18 Când a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor care-l aduseseră. 19 El însuși s-a întors*Ios. 4:20. de la pietrăriile de lângă Ghilgal și a zis: „Împărate, am să-ți spun ceva în taină." Împăratul a zis: „Tăcere!" Și toți cei ce erau lângă el au ieșit afară. 20 Ehud a început vorba cu el pe când stătea singur în odaia lui de vară și a zis: „Am un cuvânt din partea lui Dumnezeu pentru tine." Eglon s-a sculat de pe scaun. 21 Atunci, Ehud a întins mâna stângă, a scos sabia din partea dreaptă și i-a împlântat-o în pântece. 22 Chiar și mânerul a intrat după fier, și grăsimea s-a strâns în jurul fierului, căci n-a putut scoate sabia din pântece, ci a lăsat-o în trup, așa cum o înfipsese. 23 Ehud a ieșit prin tindă, a închis ușile de la odaia de sus după el și a tras zăvorul. 24 După ce a ieșit el, au venit slujitorii împăratului și s-au uitat și iată că ușile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis: „Fără îndoială, își acoperă picioarele în odaia de vară." 25 Au așteptat multă vreme și, fiindcă el nu deschidea ușile odăii de sus, au luat cheia și au descuiat și iată că stăpânul lor era mort, întins pe pământ. 26 Până să se dumirească ei, Ehud a luat-o la fugă, a trecut de pietrării și a scăpat în Seira. 27 Cum a ajuns, a sunat*Cap. 5:14;6:34.1 Sam. 13:3. din trâmbiță în muntele*Ios. 17:15. Cap. 7:24;17:1;19:1. lui Efraim. Copiii lui Israel s-au coborât cu el din munte și el s-a pus în fruntea lor. 28 El le-a zis: „Veniți după mine, căci Domnul*Cap. 7:9,15.1 Sam. 17:47. a dat în mâinile voastre pe vrăjmașii voștri moabiți." Ei s-au coborât după el, au pus stăpânire pe vadurile*Ios. 2:7. Cap. 12:5. Iordanului, în fața Moabului, și n-au lăsat pe nimeni să treacă. 29 Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toți voinici și viteji, și n-a scăpat unul. 30 În ziua aceea, Moabul a fost smerit sub mâna lui Israel. Și țara*Vers. 11. a avut odihnă optzeci de ani.

31 După el, a urmat Șamgar*Cap. 5:6,8., fiul lui Anat. El a ucis șase sute de oameni dintre filisteni cu un otic*1 Sam. 13:19,22;17:47,50. de plug. Și el a fost un izbăvitor*Cap. 2:16. al lui Israel*Cap. 4:1;10:7,17;11:4.1 Sam. 4:1..