Ezdráš 9

1 A když se to vykonalo, přistoupili ke mně knížata, řkouce: Neoddělil se lid Izraelský, ani kněží a Levítové od národů zemí, ale činí podlé ohavností Kananejských, Hetejských, Ferezejských, Jebuzejských, Ammonitských, Moábských, Egyptských a Amorejských. 2 Nebo nabrali sobě a synům svým dcer jejich, a smísili se símě svaté s národy zemí, a knížata a vrchnost první byla v tom přestoupení. 3 Kteroužto věc když jsem uslyšel, roztrhl jsem roucho své i plášť, a trhal jsem vlasy s hlavy své i z brady, a seděl jsem zděšený. 4 I shromáždili se ke mně všickni, třesoucí se před řečmi Boha Izraelského pro přestoupení lidu přestěhovaného, já pak seděl jsem zděšený, až do oběti večerní. 5 Ale v čas oběti večerní vstal jsem od trápení svého, maje na sobě roucho roztržené i plášť svůj, a klekl jsem na kolena svá, rozprostíraje ruce své k Hospodinu Bohu svému. 6 A řekl jsem: Bože můj, stydím se a hanbím pozdvihnouti, Bože můj, tváři své k tobě; nebo nepravosti naše rozmnožily se nad hlavou, a provinění naše vzrostlo až k nebi. 7 Ode dnů otců našich u veliké jsme vině až do tohoto dne, a pro nepravosti naše vydáni jsme my, králové naši i kněží naši v ruku králů zemí pod meč, v zajetí a v loupež, a v zahanbení tváři, tak jakž se to nyní děje. 8 Teď pak rychle stala se nám milost od Hospodina Boha našeho, že zanechal nám ostatků, a dal nám obydlí na místě svatém, aby osvítil oči naše Bůh náš, a dal nám maličké povydchnutí od služby naší. 9 Nebo ač jsme byli služebníci, však nenechal nás Bůh náš v porobě naší, ale naklonil k nám milostí krále Perské, dav nám život, abychom vyzdvihli dům Boha našeho, a zase obnovili pustiny jeho, nýbrž ohradil nás v Judstvu a v Jeruzalémě. 10 Nyní tedy což díme, ó Bože náš, po těch věcech, poněvadž jsme opustili přikázaní tvá, 11 Kteráž jsi vydal skrze služebníky své proroky, řka: Země ta, do kteréž jdete, abyste jí dědičně vládli, jest země nečistá, pro nečistotu národů těch zemí, pro ohavnosti jejich, kterýmiž ji naplnili všudy naskrze v nečistotě své. 12 Protož nyní dcer vašich nedávejte synům jejich, a dcer jejich nebeřte synům vašim, a nehledejte pokoje jejich a dobrého jejich, až na věky, abyste se zmocnili, a jedli dobré věci země, a k dědičnému vládařství zanechali ji synům svým až na věky. 13 Po všech pak těch věcech, kteréž na nás přišly pro zlé skutky naše, a pro veliké naše provinění, poněvadž ty, Bože náš, netrestal jsi nás podlé nepravostí našich, a dal jsi nám vysvobození takové, 14 Opět-liž bychom rušiti měli tvá přikázaní, a přízniti se s národy těmito ohavnými? Zdaliž bys se zůřivě nehněval na nás, až bys nás do konce vyhladil, tak že by žádný nezůstal a neušel? 15 Hospodine Bože Izraelský, ty jsi spravedlivý; nebo jsme pozůstali ostatkové, jakž se to vidí dnešního dne. Aj, my jsme před tebou s proviněním svým, ač bychom neměli postavovati se před tváří tvou pro věci takové.

Rugăciunea lui Ezra

1 După ce s-a sfârșit lucrul acesta, căpeteniile s-au apropiat de mine și au zis: „Poporul lui Israel, preoții și leviții nu s-au despărțit*Cap. 6:21.Neem. 9:2. de popoarele acestor țări și au făcut*Deut. 12:30,31. urâciunile lor, ale canaaniților, hetiților, fereziților, iebusiților, amoniților, moabiților, egiptenilor și amoriților. 2 Căci și-au*Exod 34:16.Deut. 7:3.Neem. 13:23. luat neveste din fetele lor pentru ei și pentru fiii lor și au amestecat*Exod 19:6;22:31.Deut. 7:6;14:2. neamul*2 Cor. 6:14. sfânt cu popoarele țărilor acestora. Și căpeteniile și dregătorii au fost cei dintâi care au săvârșit păcatul acesta." 3 Când am auzit lucrul acesta, mi-am sfâșiat*Iov 1:20. hainele și mantaua, mi-am smuls părul din cap și perii din barbă și am stat jos mâhnit*Ps. 143:4.. 4 Atunci s-au strâns la mine toți cei ce se temeau*Cap. 10:3.Is. 66:2. de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu am stat jos mâhnit până la jertfa de seară*Exod 29:39.. 5 Apoi, în clipa jertfei de seară, m-am sculat din smerirea mea, cu hainele și mantaua sfâșiate, am căzut în genunchi, am întins*Exod 9:29,33. mâinile spre Domnul Dumnezeul meu și am zis: 6 „Dumnezeule, sunt uluit și mi-e*Dan. 9:7,8. rușine, Dumnezeule, să-mi ridic fața spre Tine. Căci fărădelegile*Ps. 38:4. noastre s-au înmulțit deasupra capetelor noastre și greșelile noastre au ajuns*2 Cron. 28:9.Apoc. 18:5. până la ceruri. 7 Din zilele părinților noștri, am fost foarte*Ps. 106:6.Dan. 9:5,6,8. vinovați până în ziua de azi și din pricina fărădelegilor noastre am*Deut. 28:36,64.Neem. 9:30. fost dați noi, împărații noștri și preoții noștri în mâinile împăraților străini, pradă sabiei, robiei, jafului și rușinii*Dan. 9:7,8. care ne acoperă astăzi fața. 8 Și totuși Domnul Dumnezeul nostru S-a îndurat de noi, lăsându-ne câțiva oameni scăpați și dându-ne un adăpost în locul Lui cel sfânt, ca să ne lumineze*Ps. 13:3;34:5. ochii și să ne dea puțină răsuflare în mijlocul robiei noastre. 9 Căci*Neem. 9:36. suntem robi, dar Dumnezeu*Ps. 136:23. nu ne-a părăsit în robia noastră. A îndreptat spre noi bunăvoința*Cap. 7:28. împăraților perșilor și ei ne-au dat o nouă putere de viață, ca să putem zidi Casa Dumnezeului nostru și să-i dregem dărâmăturile, făcându-ne astfel rost de un loc de adăpost*Is. 5:2. în Iuda și la Ierusalim. 10 Acum, ce să mai zicem noi după aceste lucruri, Dumnezeule? Căci am părăsit poruncile Tale, 11 pe care ni le porunciseși prin robii Tăi, prorocii, zicând: ‘Țara în care intrați s-o stăpâniți este o țară întinată*Cap. 6:21. de necurățiile popoarelor din aceste ținuturi, de urâciunile cu care au umplut-o de la un capăt la altul, cu necurățiile lor. 12 Să nu*Exod 23:32;34:16.Deut. 7:3. dați deci pe fetele voastre după fiii lor, nici să nu luați pe fetele lor de neveste pentru fiii voștri și să nu vă pese*Deut. 23:6. niciodată nici de propășirea lor, nici de bunăstarea lor. În chipul acesta veți ajunge tari, veți mânca cele mai bune roade ale țării și o veți lăsa*Prov. 13:22;20:7. pe veci moștenire fiilor voștri.’ 13 După tot ce ni s-a întâmplat din pricina faptelor rele și a marilor greșeli pe care le-am făcut, măcar că Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit*Ps. 103:10. după fărădelegile noastre, se cuvine ca, acum, când ne-ai păstrat pe acești oameni scăpați, 14 să începem iarăși să călcăm*Ioan 5:14.2 Pet. 2:20,21. poruncile Tale și să ne încuscrim*Vers. 2.Neem. 13:23,27. cu aceste popoare urâcioase? N-ar*Deut. 9:8. izbucni atunci iarăși mânia Ta împotriva noastră, până acolo încât ne-ar nimici, fără să lase nici rămășiță, nici robi izbăviți? 15 Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu ești drept*Neem. 9:33.Dan. 9:14., căci astăzi noi suntem o rămășiță de robi izbăviți. Iată-ne înaintea*Rom. 3:19. Ta ca niște*1 Cor. 15:17. vinovați și din această pricină nu putem sta*Ps. 130:3. înaintea Ta."