1 Moudrá žena vzdělává dům svůj, bláznice pak rukama svýma boří jej. 2 Kdo chodí v upřímnosti své, bojí se Hospodina, ale převrácený v cestách svých pohrdá jím. 3 V ústech blázna jest hůl pýchy, rtové pak moudrých ostříhají jich. 4 Když není volů, prázdné jsou jesle, ale hojná úroda jest v síle volů. 5 Svědek věrný neklamá, ale svědek falešný mluví lež. 6 Hledá posměvač moudrosti, a nenalézá, rozumnému pak umění snadné jest. 7 Odejdi od muže bláznivého, když neseznáš při něm rtů umění. 8 Moudrost opatrného jest, aby rozuměl cestě své, bláznovství pak bláznů ke lsti. 9 Blázen přikrývá hřích, ale mezi upřímými dobrá vůle. 10 Srdce ví o hořkosti duše své, a k veselí jeho nepřimísí se cizí. 11 Dům bezbožných vyhlazen bude, ale stánek upřímých zkvetne. 12 Cesta zdá se přímá člověku, a však dokonání její jest cesta k smrti. 13 Také i v smíchu bolí srdce, a cíl veselí jest zámutek. 14 Cestami svými nasytí se převrácený srdcem, ale muž dobrý štítí se jeho. 15 Hloupý věří každému slovu, ale opatrný šetří kroku svého. 16 Moudrý bojí se a odstupuje od zlého, ale blázen dotře a smělý jest. 17 Náhlý se dopouští bláznovství, a muž myšlení zlých v nenávisti bývá. 18 Dědičně vládnou hlupci bláznovstvím, ale opatrní bývají korunováni uměním. 19 Sklánějí se zlí před dobrými, a bezbožní u bran spravedlivého. 20 Také i příteli svému v nenávisti bývá chudý, ale milovníci bohatého mnozí jsou. 21 Pohrdá bližním svým hříšník, ale kdož se slitovává nad chudými, blahoslavený jest. 22 Zajisté žeť bloudí, kteříž ukládají zlé; ale milosrdenství a pravda těm, kteříž smýšlejí dobré. 23 Všeliké práce bývá zisk, ale slovo rtů jest jen k nouzi. 24 Koruna moudrých jest bohatství jejich, bláznovství pak bláznivých bláznovstvím. 25 Vysvobozuje duše svědek pravdomluvný, ale lstivý mluví lež. 26 V bázni Hospodinově jestiť doufání silné, kterýž synům svým útočištěm bude. 27 Bázeň Hospodinova jest pramen života, k vyhýbání se osídlům smrti. 28 Ve množství lidu jest sláva krále, ale v nedostatku lidu zahynutí vůdce. 29 Zpozdilý k hněvu hojně má rozumu, ale náhlý pronáší bláznovství. 30 Život těla jest srdce zdravé, ale hnis v kostech jest závist. 31 Kdo utiská chudého, útržku činí Učiniteli jeho; ale ctí jej, kdož se slitovává nad chudým. 32 Pro zlost svou odstrčen bývá bezbožný, ale naději má i při smrti své spravedlivý. 33 V srdci rozumného odpočívá moudrost, co pak jest u vnitřnosti bláznů, nezatají se. 34 Spravedlnost zvyšuje národ, ale hřích jest ku pohanění národům. 35 Laskav bývá král na služebníka rozumného, ale hněviv na toho, kterýž hanbu činí.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
1 FemeiaCap. 24:3. înțeleaptă își zideșteRut 4:11. casa,
iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,
darIov 12:4. cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,
darCap. 12:6. pe înțelepți îi păzesc buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5 Un martorExod 20:16;23:1. Cap. 6:19;12:17;14:25. credincios nu minte,
dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește,
dar pentru omul priceputCap. 8:9;17:24. știința este lucru ușor.
7 Depărtează-te de nebun,
căci nu pe buzele lui vei găsi știința!
8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,
dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.
9 CeiCap. 10:23. nesocotiți glumesc cu păcatul,
dar între cei fără prihană este bunăvoință.
10 Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
11 CasaIov 8:15. celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor fără prihană va înflori.
12 Multe căi potCap. 16:25. părea bune omului,
dar laRom. 6:21. urmă se văd că duc la moarte.
13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită,
și bucuria poate sfârșiCap. 5:4.Ecl. 2:2. prin necaz.
14 Cel cu inima rătăcită se saturăCap. 1:31;12:14. de căile lui
și omul de bine se satură și el de ce este în el.
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,
dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
16 ÎnțeleptulCap. 22:3. se teme și se abate de la rău,
dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.
17 Cine este iute la mânie face prostii,
și omul plin de răutate se face urât.
18 Cei proști au parte de nebunie,
dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni,
și cei nelegiuiți, înaintea porților celui neprihănit.
20 SăraculCap. 19:7. este urât chiar și de prietenul său,
dar bogatul are foarte mulți prieteni.
21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,
darPs. 41:1;112:9. ferice de cine are milă de cei nenorociți.
22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,
dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
23 Oriunde se muncește este și câștig,
dar oriunde numai se vorbește este lipsă.
24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,
dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie.
25 MartorulVers. 5. care spune adevărul scapă suflete,
dar cel înșelător spune minciuni.
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El
și copiii lui au un loc de adăpost la El.
27 FricaCap. 13:14. de Domnul este un izvor de viață,
ea ne ferește de cursele morții.
28 Mulțimea poporului este slava împăratului,
lipsa poporului este pieirea voievodului.
29 CineCap. 16:32.Iac. 1:19. este încet la mânie are multă pricepere,
dar cine se aprinde iute face multe prostii.
30 O inimă liniștită este viața trupului,
dar pizmaPs. 112:10. este putrezireaCap. 12:4. oaselor.
31 CineCap. 17:5.Mat. 25:40,45. asuprește pe sărac batjocorește pe ZiditorulIov 31:15,16. Cap. 22:2. său,
dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel neprihănitIov 13:15;19:26.Ps. 23:4;37:37.2 Cor. 1:9;5:8.2 Tim. 4:18. chiar și la moarte trage nădejde.
33 Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută,
dar înCap. 12:16;29:11. mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol.
34 Neprihănirea înalță pe un popor,
dar păcatul este rușinea popoarelor.
35 Un împărat are plăcereMat. 24:45,47. de un slujitor chibzuit,
dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.
/images/a/WG5FS9VaSWVnVmV3VI8yP)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)