Izajáš 7

1 I stalo se za dnů Achasa syna Jotamova, syna Uziáše, krále Judského, že přitáhl Rezin král Syrský, a Pekach syn Romeliáše, krále Izraelského, k Jeruzalému, aby bojoval proti němu, ale nemohl ho dobyti. 2 I oznámeno jest domu Davidovu v tato slova: Spikla se země Syrská s Efraimem. Pročež pohnulo se srdce jeho, i srdce lidu jeho, tak jako se pohybuje dříví v lese od větru. 3 Tedy řekl Hospodin Izaiášovi: Vyjdi nyní vstříc Achasovi, ty a Sear Jašub syn tvůj, až na konec struhy rybníka hořejšího, k silnici pole valchářova, 4 A díš jemu: Šetř se, abys se nekormoutil. Neboj se, a srdce tvé nechať se neděsí dvou ostatků hlavní těch kouřících se, před rozpáleným hněvem Rezinovým s Syrskými, a syna Romeliášova, 5 Proto že zlou radu složili proti tobě Syrský, Efraim a syn Romeliášův, řkouce: 6 Táhněme proti zemi Judské, a vyležme ji, a odtrhněme ji k sobě, a ustavme krále u prostřed ní syna Tabealova. 7 Toto praví Panovník Hospodin: Nestaneť se a nebude toho. 8 Nebo hlava Syrské země jest Damašek, a hlava Damašku Rezin, a po šedesáti pěti letech potřín bude Efraim, tak že nebude lidem. 9 Mezi tím hlava Efraimova Samaří, a hlava Samaří syn Romeliášův. Jestliže nevěříte, jistě že neostojíte. 10 I mluvil ještě Hospodin k Achasovi, řka: 11 Požádej sobě znamení od Hospodina Boha svého, buď dole hluboko, aneb na hoře vysoko. 12 I řekl Achas: Nebudu prositi, aniž budu pokoušeti Hospodina. 13 Tedy řekl prorok: Slyšte nyní, dome Davidův, ještě-liž jest vám málo, lidem býti k obtížení, že i Bohu mému k obtížení jste? 14 Protož sám Pán dá vám znamení: Aj, panna počne, a porodí syna, a nazůve jméno jeho Immanuel. 15 Máslo a med jísti bude, až by uměl zavrci zlé, a vyvoliti dobré. 16 Nýbrž prvé než bude uměti dítě to zavrci zlé a vyvoliti dobré, opuštěna bude země, kteréž nenávidíš pro dva krále její. 17 Na tebe pak přivede Hospodin, a na lid tvůj, i na dům otce tvého dny, jakýchž nebylo ode dne, v němž odstoupil Efraim od Judy, a to skrze krále Assyrského. 18 Nebo stane se v ten den, že pošepce Hospodin muchám, kteréž jsou při nejdalších řekách Egyptských, a včelám, kteréž jsou v zemi Assyrské. 19 I přijdou, a usadí se všickni ti v údolích pustých a v děrách skalních, i na všech chrastinách i na všech stromích užitečných. 20 V ten den oholí Pán tou břitvou najatou, (skrze ty, kteříž za řekou jsou, skrze krále Assyrského), hlavu a vlasy noh, ano také i bradu do čista sholí. 21 I bude tehdáž, že sotva člověk zachová kravičku neb dvě ovce, 22 Avšak pro množství mléka, kteréhož nadojí, jísti bude máslo. Máslo zajisté a med jísti bude, kdožkoli v zemi bude zanechán. 23 Bude také v ten čas, že každé místo, na němž jest tisíc kmenů vinných za tisíc stříbrných, trním a hložím poroste. 24 S střelami a lučištěm tudy jíti musí; hložím zajisté a trním zaroste všecka země. 25 Všecky pak hory, kteréž motykou kopány býti mohou, nebudou se báti hloží a trní; nebo budou za pastviště volům, a bravům ku pošlapání.

Prorocie împotriva lui Israel și a Asiriei

1 S-a întâmplat, pe vremea lui Ahaz*2 Împ. 16:5.2 Cron. 28:5,6., fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Rețin, împăratul Siriei, s-a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să-l bată, dar n-a putut să-l bată. 2 Când au venit și au spus casei lui David: „Sirienii au tăbărât în Efraim", a tremurat inima lui Ahaz și inima poporului său, cum se clatină copacii din pădure când bate vântul. 3 Atunci Domnul a zis lui Isaia: „Ieși înaintea lui Ahaz, tu și fiul tău Șear-Iașub*Cap. 10:21., la capătul canalului*2 Împ. 18:17. Cap. 36:2. de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul înălbitorului, 4 și spune-i: ‘Ia seama și fii liniștit; nu te teme de nimic și să nu ți se înmoaie inima din pricina acestor două cozi de tăciuni care fumegă: din pricina mâniei lui Rețin și a Siriei și din pricina fiului lui Remalia! 5 Nu te teme că Siria gândește rău împotriva ta și că Efraim și fiul lui Remalia zic: 6 «Să ne suim împotriva lui Iuda, să batem cetatea, s-o spargem și să punem împărat în ea pe fiul lui Tabeel!» 7 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Așa*Prov. 21:30. Cap. 8:10. ceva nu se va întâmpla și nu va avea loc. 8 Căci*2 Sam. 8:6. Damascul va fi capitala Siriei și Rețin va fi capitala Damascului. Și peste șaizeci și cinci de ani, Efraim va fi nimicit și nu va mai fi un popor. 9 Samaria va fi capitala lui Efraim, și fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă*2 Cron. 20:20. nu credeți, nu veți sta în picioare.»’" 10 Domnul a vorbit din nou lui Ahaz și i-a zis: 11 „Cere*Jud. 6:36.Mat. 12:38. un semn de la Domnul Dumnezeul tău; cere-l fie în locurile de jos, fie în locurile de sus!" 12 Ahaz a răspuns: „Nu vreau să cer nimic, ca să nu ispitesc pe Domnul." 13 Isaia a zis atunci: „Ascultați totuși, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiți răbdarea oamenilor, de mai obosiți și pe a Dumnezeului meu? 14 De aceea Domnul Însuși vă va da un semn: ‘Iată, fecioara*Mat. 1:23.Luca 1:31,34. va rămâne însărcinată, va naște un*Cap. 9:6. fiu și-i va pune numele Emanuel*Cap. 8:8.(Dumnezeu este cu noi). 15 El va mânca smântână și miere până va ști să lepede răul și să aleagă binele. 16 Dar*Cap. 8:4., înainte ca să știe copilul să lepede răul și să aleagă binele, țara de ai cărei doi*2 Împ. 15:30;16:9. împărați te temi tu va fi pustiită. 17 Domnul*2 Cron. 28:19. va aduce peste tine, peste poporul tău și peste casa tatălui tău zile cum n-au mai fost niciodată din ziua când s-a*1 Împ. 12:16. despărțit Efraim de Iuda (adică pe împăratul Asiriei).’ 18 În ziua aceea, Domnul va șuiera*Cap. 5:26. muștelor de la capătul râurilor Egiptului și albinelor din țara Asiriei; 19 ele vor veni și se vor așeza toate în vâlcelele pustii și în crăpăturile*Cap. 2:19.Ier. 16:16. stâncilor, pe toate tufișurile și pe toate imașurile. 20 În ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici*2 Împ. 16:7,8.2 Cron. 28:20,21.Ezec. 5:1. luat cu chirie de dincolo de râu, și anume cu împăratul Asiriei, capul și părul de pe picioare; ba va rade chiar și barba. 21 În ziua aceea, fiecare va hrăni numai o juncă și două oi 22 și vor da un așa belșug de lapte, încât vor mânca smântână, căci cu smântână și cu miere se vor hrăni toți cei ce vor rămâne în țară. 23 În ziua aceea, orice loc care va avea o mie de butuci de viță, prețuind o mie de sicli de argint, va*Cap. 5:6. fi lăsat pradă mărăcinilor și spinilor: 24 vor intra acolo cu săgeți și cu arcul, căci toată țara nu va fi decât mărăcini și spini. 25 Și toți munții lucrați cu cazmaua acum nu vor mai fi cutreierați, de frica mărăcinilor și a spinilor; vor da drumul boilor în ei și îi vor bătători oile."