Izajáš 26

1 V ten den zpívána bude píseň tato v zemi Judské: Město máme pevné, sám Bůh spasením obdařil zdi a valy jeho. 2 Otevřete brány, ať vejde národ spravedlivý, ostříhající všeliké pravdy. 3 Èlověka spoléhajícího na tě ostříháš v pokoji; v pokoji, nebo v tebe doufá. 4 Doufejtež v Hospodina až na věky; nebo v Hospodinu, v Hospodinu jest skála věčná. 5 Ale obyvatele vysokých míst snižuje, města vyvýšeného ponižuje, ponižuje ho až k zemi, sráží je až do prachu. 6 Pošlapává je noha, nohy chudého, krokové nuzných. 7 Cesta spravedlivého jest upřímá; stezku spravedlivého vyrovnáváš. 8 Také na cestě soudů tvých, Hospodine, očekáváme na tě; ke jménu tvému a k rozpomínání se na tě patří žádost duše. 9 Duše má touží po tobě v noci, nýbrž i duchem svým ve mně ráno tě hledám. Nebo když soudové tvoji dějí se na zemi, obyvatelé okršlku zemského učí se spravedlnosti. 10 Když se milost činí bezbožnému, neučí se spravedlnosti; v zemi pravosti neprávě činí, a nehledí na důstojnost Hospodinovu. 11 Hospodine, ačkoli vyvýšena jest ruka tvá, však toho nevidí. Uzříť a zahanbeni budou, závidíce lidu tvému; nadto i ohněm ty nepřátely své sehltíš. 12 Nám, Hospodine, způsobíš pokoj; nebo i všecko, cožkoli se dálo při nás, dělal jsi pro dobré naše. 13 Hospodine, Bože náš, panovaliť jsou nad námi páni jiní než ty, (my však toliko v tebe doufajíce, rozpomínali jsme se na jméno tvé). 14 Ale již zemřevše, neoživouť, mrtví jsouc, nevstanouť, proto že jsi je navštívil, a vyplénil, i zahladil všecku památku jejich. 15 Rozmnožil jsi národ, ó Hospodine, rozmnožil jsi národ, a oslaven jsi, ač jsi jej byl vzdálil do všech končin země. 16 Hospodine, v úzkosti hledali tebe, vylévali prosby, když jsi je trestával. 17 Jako těhotná, blížíc se ku porodu, svírá se, křičí v bolestech svých, tak jsme byli před tváří tvou, Hospodine. 18 Počali jsme, svírali jsme se, jako bychom rodili vítr: však jsme žádného vysvobození nezpůsobili zemi, aniž padli obyvatelé okršlku zemského. 19 Oživouť mrtví tvoji, těla mrtvá má vstanou. Prociťte a prozpěvujte, obyvatelé prachu. Nebo rosa tvá jako rosa na bylinách, ale bezbožné k zemi zporážíš. 20 Ej lide můj, vejdi do pokojů svých, a zavři dvéře své za sebou; schovej se na maličkou chvilku, dokudž nepřejde hněv. 21 Nebo aj, Hospodin béře se z místa svého, aby navštívil nepravost na obyvatelích země, a odkryje země zbité své, a nebude přikrývati více zmordovaných svých.

1 În ziua*Cap. 2:11. aceea, se va cânta următoarea cântare în țara lui Iuda: „Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea*Cap. 60:18. ca ziduri și întăritură. 2 Deschideți*Ps. 118:19,20. porțile, ca să intre neamul cel neprihănit și credincios. 3 Celui cu inima tare, Tu-i chezășuiești pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine. 4 Încredeți-vă în Domnul pe vecie, căci*Cap. 45:17. Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor. 5 El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălțimi, El a plecat cetatea*Cap. 25:12;32:19. îngâmfată; a doborât-o la pământ și a aruncat-o în țărână. 6 Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub pașii celor obijduiți. 7 Calea*Ps. 37:23. dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului. 8 De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea*Cap. 64:5. judecăților Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta. 9 Sufletul*Ps. 63:6.Cânt. 3:1. meu Te dorește noaptea și duhul meu Te caută înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecățile Tale pe pământ, locuitorii lumii învață dreptatea. 10 Dacă*Ecl. 8:12.Rom. 2:4. ierți pe cel rău, el totuși nu învață neprihănirea, se dedă la rău în țara*Ps. 143:10. în care domnește neprihănirea și nu caută la măreția Domnului. 11 Doamne, mâna Ta este puternică: ei*Iov 34:27.Ps. 28:5. Cap. 5:12. n-o zăresc, dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău și vor fi rușinați; va arde focul pe vrăjmașii Tăi. 12 Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlinești pentru noi. 13 Doamne, Dumnezeul nostru, alți*2 Cron. 12:8. stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe Tine și numai Numele Tău îl chemăm. 14 Cei ce sunt morți acum nu vor mai trăi, sunt niște umbre și nu se vor mai scula, căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit și le-ai șters pomenirea. 15 Înmulțește poporul, Doamne! Înmulțește poporul, arată-Ți slava; dă înapoi toate hotarele țării! 16 Doamne, ei Te-au căutat când erau în strâmtorare*Osea 5:15.; au început să se roage când i-ai pedepsit. 17 Cum se zvârcolește o femeie însărcinată*Cap. 13:8.Ioan 16:21. gata să nască și cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, așa am fost noi departe de Fața Ta, Doamne! 18 Am zămislit, am simțit dureri și, când să naștem, am născut vânt: țara nu este mântuită și locuitorii*Ps. 17:14. ei nu sunt născuți. 19 Să învieze dar morții*Ezec. 37:1. Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! Treziți-vă*Dan. 12:2. și săriți de bucurie, cei ce locuiți în țărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viață, și pământul va scoate iarăși afară pe cei morți." 20 Du-te, poporul meu, intră*Exod 12:22,23. în odaia ta și încuie ușa după tine; ascunde-te*Ps. 30:5. Cap. 54:7,8.2 Cor. 4:17. câteva clipe, până va trece mânia! 21 Căci iată, Domnul iese*Mica 1:3.Iuda 14. din locuința Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului, și pământul va da sângele pe față și nu va mai acoperi uciderile.