1 Volej vším hrdlem, nezadržuj, jako trouba povýš hlasu svého, a oznam lidu mému převrácenost jejich, a domu Jákobovu hříchy jejich. 2 Jakkoli každého dne mne hledají, a znáti cesty mé jsou chtiví, jako by byli národ, kterýž spravedlnost činí, a soudu Boha svého neopouští. Dotazují se mne na soudy spravedlnosti, blízcí Boha býti chtějí, 3 A říkají: Proč se postíváme, poněvadž nepatříš? Trápíváme duše své, a nechceš věděti o tom? Aj, v den postu vašeho líbost provodíte, a ke všem robotám svým přísně doháníte. 4 Aj, k sváru a různici se postíváte, a abyste bili pěstí nemilostivě; nepostíte se tak dnů těch, aby slyšán byl na výsosti hlas váš. 5 Zdaliž to jest takový půst, jakýž oblibuji, a den, v němž by trápil člověk duši svou? Zdali, aby svěsil jako třtina hlavu svou, a podstíral žíni a popel? To-liž nazůveš postem a dnem vzácným Hospodinu? 6 Není-liž toto půst, kterýž oblibuji: Rozvázati svazky bezbožnosti; roztrhnouti snopky obtěžující, a potřené propustiti svobodné, a tak všelijaké jho abyste roztrhli? 7 Není-liž: Abys lámal lačnému chléb svůj, a chudé vypověděné abys uvedl do domu? Viděl-li bys nahého, abys jej přioděl, a před tělem svým abys se neskrýval. 8 Tehdáž se vyrazí jako jitřní záře světlo tvé, a zdraví tvé rychle zkvetne; předcházeti tě zajisté bude spravedlnost tvá, a sláva Hospodinova zbéře tě. 9 Tehdy volati budeš, a Hospodin vyslyší tě; zavoláš, a řekneť: Teď jsem. Jestliže vyvržeš z prostřed sebe jho, a vztahování prstů, a mluvení nepravostí, 10 A vyleješ-li lačnému duši svou, a strápenou duši nasytíš-li: vzejde v temnostech světlo tvé, a mrákota tvá bude jako poledne. 11 Nebo povede tě Hospodin ustavičně, a nasytí i v náramné sucho duši tvou, a kosti tvé tukem naplní. I budeš jako zahrada svlažená, a jako pramen vod, jehož vody nevysychají. 12 A vzdělají od tebe zplození pustiny starodávní; základy od národu do pronárodu vyzdvihneš. I slouti budeš vzdělavatel zbořeniny, a napravovatel stezek k bydlení. 13 Jestliže odvrátíš od soboty nohu svou, abys nevykonával líbosti své v den svatý můj, anobrž nazůveš-li sobotu rozkoší, a svatou Hospodinu slavnou, a budeš-li ji slaviti tak, abys nečinil cest svých, ani vykonával, co by se líbilo, ani nemluvil slova: 14 Tehdy rozkoš míti budeš v Hospodinu, a uvedu tě na vysoká místa země, a způsobím to, abys užíval dědictví Jákoba otce svého; nebo ústa Hospodinova mluvila.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
Adevăratul post
1 „Strigă în gura mare, nu te opri! Înalță-ți glasul ca o trâmbiță și vestește poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! 2 În toate zilele Mă întreabă și vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea și n-ar fi părăsit Legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. 3 ‘LaMal. 3:14. ce ne folosește să postim’, zic ei, ‘dacă Tu nu vezi? La ce să ne chinuimLev. 16:29,31;23:27. sufletul, dacă Tu nu ții seama de lucrul acesta?’ Pentru că", zice Domnul, „în ziua postului vostru vă lăsați în voia pornirilor voastre și asupriți pe simbriașii voștri. 4 Iată1 Împ. 21:9,12,13., postiți ca să vă ciorovăiți și să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul; nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5 Oare acestaZah. 7:5. este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul oLev. 16:29. zi? Să-și plece capul ca un pipirig și săEst. 4:3.Iov 2:8.Dan. 9:3.Iona 3:6. se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? 6 Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturileNeem. 5:10-12. robiei, dăIer. 34:9. drumul celor asupriți și rupe orice fel de jug; 7 împarte-ți pâineaEzec. 18:7,17.Mat. 25:35. cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacăIov 31:19. vezi pe un om gol, acoperă-l și nu întoarce spatele semenuluiGen. 29:14.Neem. 5:5. tău! 8 AtunciIov 11:17. lumina ta va răsări ca zorile și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte și slavaExod 14:19. Cap. 52:12. Domnului te va însoți. 9 Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: ‘Iată-Mă!’ Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, amenințările cu degetul și vorbelePs. 12:2. de ocară, 10 dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime și întunericul tău va fi ca ziua-n amiaza mare! 11 Domnul te va călăuzi neîncetat, îți va sătura sufletul chiar în locuri fără apă și va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. 12 Ai tăi vorCap. 61:4. zidi iarăși pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit Dregător de spărturi, Cel ce drege drumurile și face țara cu putință de locuit.13 Dacă îți veiCap. 56:2. opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ți faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă, dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfințești pe Domnul, slăvindu-L, și dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale și nededându-te la flecării, 14 atunciIov 22:26. te vei putea desfăta în Domnul, și Eu te voi suiDeut. 32:13;33:29. pe înălțimile țării, te voi face să te bucuri de moștenirea tatălui tău Iacov", căciCap. 1:20;40:5.Mica 4:4. gura Domnului a vorbit.
/images/a/WG5FS9VaSWVnVmV3VI8yP)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)