Izajáš 40

1 Potěšujte, potěšujte lidu mého, dí Bůh váš. 2 Mluvte k srdci Jeruzaléma, a ohlašujte jemu, že se již doplnil čas uložený jeho, že jest odpuštěna nepravost jeho, a že vzal z ruky Hospodinovy dvojnásobně za všecky hříchy své. 3 Hlas volajícího: Připravtež na poušti cestu Hospodinovu, přímou učiňte na pustině stezku Boha našeho. 4 Každé údolí ať jest vyvýšeno, a všeliká hora i pahrbek ať jest snížen; což jest křivého, ať jest přímé, a místa nerovná ať jsou rovinou. 5 Nebo se zjeví sláva Hospodinova, a uzří všeliké tělo spolu, že ústa Hospodinova mluvila. 6 Hlas řkoucího: Volej. I řekl: Co mám volati? To, že všeliké tělo jest tráva, a všeliká vzácnost jeho jako květ polní. 7 Usychá tráva, květ prší, jakž vítr Hospodinův povane na něj. V pravděť jsou lidé ta tráva. 8 Usychá tráva, květ prší, ale slovo Boha našeho zůstává na věky. 9 Na horu vysokou vystup sobě, Sione, zvěstovateli věcí potěšených, povyš mocně hlasu svého, Jeruzaléme, zvěstovateli věcí potěšených, povyš, aniž se boj. Rci městům Judským: Aj, Bůh váš. 10 Aj, Panovník Hospodin proti silnému přijde, a rámě jeho panovati bude nad ním; aj, mzda jeho s ním, a dílo jeho před ním. 11 Jako pastýř stádo své pásti bude, do náručí svého shromáždí jehňátka, a v klíně svém je ponese, březí pak poznenáhlu povede. 12 Kdo změřil hrstí svou vody, a nebesa pídí rozměřil? A kdo změřil měrou prach země, a zvážil na váze hory, a pahrbky na závaží? 13 Kdo vystihl ducha Hospodinova, a rádcím jeho byl, že by mu oznámil? 14 S kým se radil, že by mu přidal srozumění, a naučil jej stezce soudu, a vyučil jej umění, a cestu všelijaké rozumnosti jemu v známost uvedl? 15 Aj, národové jako krůpě od okova, a jako prášek na vážkách se počítají, ostrovy jako nejmenší věc zachvacuje. 16 Ani Libán nepostačil by k zanícení ohně, a živočichové jeho nepostačili by k zápalné oběti. 17 Všickni národové jsou jako nic před ním, za nic a za marnost pokládají se u něho. 18 K komu tedy připodobníte Boha silného? A jaké podobenství přirovnáte jemu? 19 Jakžkoli rytinu líčí řemeslník, a zlatník zlatem ji potahuje, a řetízky stříbrné k ní slévá; 20 A ten, kterýž pro chudobu nemá co obětovati, dřevo, kteréž by nepráchnivělo, vybírá, a řemeslníka umělého sobě hledá k přistrojení rytiny, aby se nepohnula. 21 Zdaliž nevíte? Zdaliž neslýcháte? Zdaliž se vám nezvěstuje od počátku? Zdaliž nesrozumíváte z základů země? 22 Ten, kterýž sedí nad okršlkem země, jejížto obyvatelé jako kobylky, kterýž rozprostřel jako kortýnu nebesa, a roztáhl je jako stánek k přebývání, 23 Onť přivodí knížata na nic, soudce zemské jako nic rozptyluje, 24 Tak že nebývají štípeni ani sáti, aniž kořene pouští do země pařez jejich. Nebo jakž jen zavane na ně, hned usychají, a vicher jako plevu zanáší je. 25 K komu tedy připodobníte mne, abych podobný byl jemu, praví Svatý? 26 Pozdvihněte zhůru očí svých, a vizte, kdo to stvořil? Kdo vyvodí v počtu vojsko jejich, a všeho toho zejména povolává? Vedlé množství síly a veliké moci ani jedno z nich nehyne. 27 Pročež tedy říkáš, Jákobe, a mluvíš, Izraeli: Skrytať jest cesta má před Hospodinem, a pře má před Boha mého nepřichází? 28 Zdaliž nevíš, zdaž jsi neslýchal, že Bůh věčný Hospodin, kterýž stvořil končiny země, neustává ani zemdlívá, a že vystižena býti nemůže moudrost jeho? 29 On dává ustalému sílu, a tomu, ješto žádné síly nemá, moci hojně udílí. 30 Ustává a umdlévá mládež, a mládenci těžce klesají, 31 Ale ti, jenž očekávají na Hospodina, nabývají nové síly. Vznášejí se peřím jako orlice; běží, a však neumdlévají, chodí, a neustávají.

1 „Mângâiați, mângâiați pe poporul Meu!", zice Dumnezeul vostru. 2 „Vorbiți bine Ierusalimului și strigați-i că robia lui s-a sfârșit, că nelegiuirea lui este ispășită, căci*Iov 42:10. Cap. 61:7. a primit din mâna Domnului de două ori cât toate păcatele lui." 3 Un glas*Mat. 3:3.Marcu 1:3.Luca 3:4.Ioan 1:23. strigă: „Pregătiți*Mal. 3:1. în pustie calea Domnului, neteziți*Ps. 68:4. Cap. 49:11. în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă*Cap. 45:2. în câmpii și strâmtorile, în vâlcele! 5 Atunci se va descoperi slava Domnului, și în clipa aceea orice făptură o va vedea, căci gura Domnului a vorbit." 6 Un glas zice: „Strigă!" Și eu am răspuns: „Ce să strig?" „Orice*Iov 14:2.Ps. 90:5;102:11;103:15.Iac. 1:10.1 Pet. 1:24. făptură este ca iarba și toată strălucirea ei, ca floarea de pe câmp. 7 Iarba se usucă, floarea cade când suflă vântul*Ps. 103:16. Domnului peste ea." În adevăr, poporul este ca iarba: 8 iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântul*Ioan 12:34.1 Pet. 1:25. Dumnezeului nostru rămâne în veac. 9 Suie-te pe un munte înalt, ca să vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere, ca să vestești Ierusalimului vestea cea bună; înalță-ți glasul, nu te teme și spune cetăților lui Iuda: „Iată Dumnezeul vostru!" 10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere și poruncește cu brațul*Cap. 59:16. Lui. Iată că plata*Cap. 62:11.Apoc. 22:12. este cu El și răsplătirile vin înaintea Lui. 11 El Își va paște*Cap. 49:10.Ezec. 34:23;37:24.Ioan 10:11.Evr. 13:20.1 Pet. 2:25;5:4.Apoc. 7:17. turma ca un Păstor, va lua mieii în brațe, îi va duce la sânul Lui și va călăuzi blând oile care alăptează.

Puterea lui Dumnezeu

12 Cine*Prov. 30:4. a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma și a strâns țărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munții cu cântarul și dealurile, cu cumpăna? 13 Cine*Iov 21:22;36:22,23.Rom. 11:34.1 Cor. 2:16. a cercetat Duhul Domnului și cine L-a luminat cu sfaturile lui? 14 Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învățătură? Cine L-a învățat cărarea dreptății? Cine L-a învățat înțelepciunea și I-a făcut cunoscută calea priceperii? 15 Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip. 16 Libanul n-ajunge pentru foc și dobitoacele lui n-ajung pentru arderea-de-tot. 17 Toate neamurile sunt ca o nimica*Dan. 4:35. înaintea Lui, nu sunt decât*Ps. 62:9. nimicnicie și deșertăciune. 18 Cu cine voiți să asemănați*Vers. 25. Cap. 46:5.Fapte 17:29. pe Dumnezeu? Și cu ce asemănare Îl veți asemăna? 19 Meșterul*Cap. 41:6,7;44:12.Ier. 10:3. toarnă idolul și argintarul îl îmbracă cu aur și-i toarnă lănțișoare de argint. 20 Iar cine este sărac alege ca dar un lemn care nu putrezește; își caută un meșter iscusit, ca*Cap. 41:7.Ier. 10:4. să facă un idol care să nu se clatine. 21 Nu*Ps. 19:1.Fapte 14:17.Rom. 1:19,20. știți? N-ați auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-ați gândit niciodată la întemeierea pământului? 22 El șade deasupra cercului pământului și locuitorii lui sunt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întinde*Iov 9:8.Ps. 104:2. Cap. 42:5;44:24;51:13.Ier. 10:12. cerurile ca o maramă subțire și le lățește ca un cort, ca să locuiască în el. 23 El preface într-o nimica pe voievozi*Iov 12:21.Ps. 107:40. și face o nimica din judecătorii pământului. 24 De-abia sunt sădiți, de-abia sunt semănați, de-abia li s-a înrădăcinat tulpina în pământ, și El suflă peste ei de se usucă și un vârtej îi ia ca pe niște paie. 25 „Cu*Vers. 18. cine Mă veți asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?", zice Cel Sfânt. 26 Ridicați-vă ochii în sus și priviți! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în șir, oștirea lor? El le cheamă*Deut. 4:15.Ps. 147:4. pe toate pe nume; așa de mare e puterea și tăria Lui, că una nu lipsește. 27 Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: „Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului și dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu"? 28 Nu știi? N-ai auzit? Dumnezeul cel veșnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu obosește, nici nu ostenește; priceperea*Ps. 147:5.Rom. 11:33. Lui nu poate fi pătrunsă. 29 El dă tărie celui obosit și mărește puterea celui ce cade în leșin. 30 Flăcăii obosesc și ostenesc, chiar tinerii se clatină, 31 dar cei ce se încred în Domnul își înnoiesc*Ps. 103:5. puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă, și nu obosesc, umblă, și nu ostenesc.