4 Mojžíšova 30

1 I oznámil Mojžíš synům Izraelským všecky ty věci, kteréž přikázal jemu Hospodin. 2 Mluvil také Mojžíš knížatům pokolení synů Izraelských, řka: Totoť jest, což přikázal Hospodin: 3 Jestliže by muž slib aneb přísahu učinil Hospodinu, závazkem zavazuje duši svou, nezruší slova svého; podlé všeho, což vyšlo z úst jeho, učiní. 4 Když by pak osoba ženského pohlaví učinila slib Hospodinu, a závazkem zavázala se v domě otce svého v mladosti své, 5 A slyše otec její slib a závazek její, jímž zavázala duši svou, mlčel by k tomu: tedy stálí budou všickni slibové její, i každý závazek, jímž zavázala se, stálý bude. 6 Jestliže by pak to zrušil otec její toho dne, když slyšel všecky ty sliby a závazky její, jimiž zavázala duši svou, nebudouť stálí; a Hospodin odpustí jí, nebo otec její to zrušil. 7 Pakli by vdaná byla za muže, a měla by slib na sobě, aneb pronesla by ústy svými něco, čímž by se zavázala, 8 A slyše muž její, nic by jí neřekl toho dne, kteréhož slyšel: stálí budou slibové její, i závazkové, jimiž zavázala duši svou, stálí budou. 9 Jestliže by pak muž její toho dne, jakž uslyšel, odepřel tomu, a zrušil slib, kterýž na sobě měla, aneb něco rty svými pronesla, čímž by se zavázala, také odpustí jí Hospodin. 10 Všeliký pak slib vdovy aneb ženy zahnané, jímž by se zavázala, stálý bude. 11 Ale jestliže v domě muže svého slíbila, a závazkem zavázala se s přísahou, 12 A slyše to muž její, mlčel k tomu a neodepřel: tedy stálí budou všickni slibové její, a všickni závazkové, jimiž se zavázala, stálí budou. 13 Pakli docela odepřel muž její toho dne, jakž uslyšel, všeliký slib, kterýž vyšel z úst jejích, a závazek, jímž zavázala se, nebude stálý; muž její zrušil to, a Hospodin jí odpustí. 14 Všelikého slibu a každého závazku s přísahou učiněného o trápení života jejího, muž její potvrdí jeho, a muž její zruší jej. 15 Pakli by muž její den po dni mlčel, tedy potvrdí všech slibů jejích, a všech závazků jejích, kteréž na sobě má; potvrdilť jest jich, nebo neodepřel jí v den ten, když to uslyšel. 16 Jestliže by pak slyše, potom teprv zrušiti to chtěl, tedy on ponese nepravost její. 17 Ta jsou ustanovení, kteráž přikázal Hospodin Mojžíšovi, mezi mužem a ženou jeho, mezi otcem a dcerou jeho v mladosti její, dokudž jest v domě otce svého.

Lege asupra juruințelor

1 Moise a vorbit căpeteniilor*Cap. 1:4,16;7:2. semințiilor copiilor lui Israel și a zis: „Iată ce poruncește Domnul. 2 Când un*Lev. 27:2.Deut. 23:21.Jud. 11:30,35.Ecl. 5:4. om va face o juruință*Lev. 5:4.Mat. 14:9.Fapte 23:14. Domnului sau un jurământ prin care se va lega printr-o făgăduială, să nu-și calce cuvântul, ci să facă*Iov 22:27.Ps. 22:25;50:14;66:13,14;116:14,18.Naum 1:15. potrivit cu tot ce i-a ieșit din gură.

Juruința femeilor

3 Când o femeie va face o juruință Domnului și se va lega printr-o făgăduială în tinerețea ei și în casa tatălui ei 4 și tatăl ei va afla de juruința pe care a făcut-o ea și de făgăduiala cu care s-a legat, dacă nu-i zice nimic în ziua când află de juruința ei, toate juruințele ei vor fi primite și orice făgăduială cu care s-a legat ea va fi primită, 5 dar, dacă tatăl ei nu-i dă voie în ziua când ia cunoștință de juruința ei, toate juruințele ei și toate făgăduielile cu care se va fi legat ea nu vor avea nicio tărie; și Domnul o va ierta, pentru că nu i-a dat voie tatăl ei. 6 Când se va mărita, după ce a făcut juruințe sau după ce s-a legat printr-un cuvânt ieșit de pe buzele ei 7 și bărbatul ei va lua cunoștință de lucrul acesta și nu-i va zice nimic în ziua când va lua cunoștință de ele, juruințele ei vor rămâne în picioare și făgăduielile cu care se va fi legat ea vor rămâne în picioare, 8 dar, dacă bărbatul ei nu-i*Gen. 3:16. dă voie în ziua când ia cunoștință de juruința ei, el va desființa juruința pe care a făcut-o și cuvântul scăpat de pe buzele ei cu care s-a legat ea și Domnul o va ierta. 9 Juruința unei femei văduve sau despărțite de bărbat, făgăduința cu care se va fi legat ea, va rămâne în picioare pentru ea. 10 Când o femeie, fiind încă în casa bărbatului ei, va face juruințe sau se va lega cu vreun jurământ 11 și bărbatul ei va afla de lucrul acesta, dacă nu-i zice nimic și n-o oprește, toate juruințele ei vor rămâne în picioare și toate făgăduințele prin care se va fi legat ea vor rămâne în picioare, 12 dar, dacă bărbatul ei nu le primește în ziua când află de ele, orice juruință și orice făgăduială ieșite de pe buzele ei nu vor avea niciun preț, bărbatul ei nu le-a primit; și Domnul o va ierta. 13 Bărbatul ei poate întări și bărbatul ei poate desființa orice juruință, orice jurământ cu care se leagă ea ca să-și mâhnească sufletul. 14 Și anume, dacă nu-i zice nimic zi de zi după ce află de lucrul acesta, el întărește astfel toate juruințele și toate făgăduielile cu care s-a legat ea; le întărește pentru că nu i-a zis nimic în ziua când a aflat de ele. 15 Dar, dacă nu le primește, după ce a trecut ziua în care le-a aflat, va fi vinovat de păcatul nevestei lui." 16 Acestea sunt legile pe care le-a dat lui Moise Domnul, ca să aibă putere între un bărbat și nevasta lui, între un tată și fata lui, când ea este în tinerețe și acasă la tatăl ei.