1 Měli pak synové Ruben a synové Gád dobytka velmi mnoho, a uzřeli zemi Jazer a zemi Galád, ano místo to místo příhodné pro dobytek. 2 Protož přistoupivše synové Gád a synové Ruben, mluvili k Mojžíšovi a k Eleazarovi knězi a knížatům shromáždění, řkouce: 3 Atarot a Dibon, a Jazer a Nemra, Ezebon a Eleale, a Saban a Nébo a Beon, 4 Země, kterouž zbil Hospodin před shromážděním Izraelským, jest země příhodná ku pastvě dobytku, a my služebníci tvoji máme drahně dobytka. 5 (Protož řekli:) Jestliže jsme nalezli milost před očima tvýma, nechť jest dána krajina ta služebníkům tvým k vládařství, ať nechodíme za Jordán. 6 I odpověděl Mojžíš synům Gád a synům Ruben: Což bratří vaši půjdou sami k boji, a vy zde zůstanete? 7 I proč roztrhujete mysli synů Izraelských, aby nesměli jíti do země, kterouž jim dal Hospodin? 8 Takť jsou učinili otcové vaši, když jsem je poslal z Kádesbarne, aby prohlédli zemi tu. 9 Kteřížto, když přišli až k údolí Eškol a shlédli zemi, potom vrátivše se, odvrátili mysl synů Izraelských, aby nešli do země, kterouž dal jim Hospodin. 10 Èímž popuzen jsa k hněvu Hospodin v den ten, přisáhl, řka: 11 Zajisté že lidé ti, kteříž vyšli z Egypta, od dvadcítiletých a výše, neuzří země té, kterouž jsem s přísahou zaslíbil Abrahamovi, Izákovi a Jákobovi, nebo ne cele následovali mne, 12 Kromě Kálefa, syna Jefonova Cenezejského, a Jozue, syna Nun, nebo cele následovali Hospodina. 13 I popudila se prchlivost Hospodinova na Izraele, a učinil, aby byli tuláci na poušti za čtyřidceti let, dokudž nezahynul všecken ten věk, kterýž činil zlé před očima Hospodinovýma. 14 A hle, vy nastoupili jste na místo otců svých, plémě lidí hříšných, abyste vždy přidávali k hněvu prchlivosti Hospodinovy na Izraele. 15 Jestliže se odvrátíte od následování jeho, i onť také opustí jej na poušti této, a tak budete příčina zahynutí všeho lidu tohoto. 16 Přistoupivše pak znovu, řekli jemu: Stáje dobytkům a stádům svým zde vzděláme, a města dítkám svým, 17 Sami pak v odění pohotově budeme, statečně sobě počínajíce před syny Izraelskými, dokavadž jich neuvedeme na místo jejich; mezi tím zůstanou dítky naše v městech hrazených, pro bezpečnost před obyvateli země. 18 Nenavrátíme se do domů svých, až prvé vládnouti budou synové Izraelští jeden každý dědictvím svým; 19 Aniž vezmeme jakého dědictví s nimi za Jordánem neb dále, když dosáhneme dědictví svého z této strany Jordánu, k východu slunce. 20 I odpověděl jim Mojžíš: Jestliže učiníte tak, jakž jste mluvili, a jestliže půjdete v odění před Hospodinem k boji, 21 A šli byste za Jordán vy všickni v odění před Hospodinem, dokavadž by nevyhnal nepřátel svých od tváři své, 22 A nebyla podmaněna všecka země před Hospodinem: potom navrátíte se, a budete bez viny před Hospodinem i před Izraelem; tak přijde země tato vám v dědictví před Hospodinem. 23 Pakli neučiníte toho, hle, zhřešíte proti Hospodinu, a vězte, že pomsta vaše přijde na vás. 24 Stavějte sobě tedy města pro dítky, a stáje pro dobytky své, a což vyšlo z úst vašich, učiňte. 25 I odpovědělo pokolení synů Gád a synů Ruben Mojžíšovi, řka: Služebníci tvoji učiní, jakž pán náš rozkazuje. 26 Dítky naše a ženy naše, dobytek náš a všecka hovada naše, tu zůstanou v městech Galád, 27 Služebníci pak tvoji přejdou jeden každý v odění způsobný před Hospodinem k boji, jakož mluví pán můj. 28 I poručil o nich Mojžíš Eleazarovi knězi a Jozue, synu Nun, a předním v čeledech pokolení synů Izraelských, 29 A řekl jim: Jestliže přejdou synové Gád a synové Ruben s vámi za Jordán všickni hotovi k boji před Hospodinem, a byla by již podmaněna země před vámi, dáte jim zemi Galád k vládařství. 30 Pakli by nešli v odění s vámi, tedy dědictví míti budou u prostřed vás v zemi Kanán. 31 I odpověděli synové Gád a synové Ruben, řkouce: Jakž mluvil Hospodin služebníkům tvým, tak učiníme: 32 My půjdeme v odění před Hospodinem do země Kanán, a zůstane nám v dědictví vládařství naše z této strany Jordánu. 33 Tedy dal jim Mojžíš, synům totiž Gád a synům Ruben a polovici pokolení Manasses, syna Jozefova, království Seona, krále Amorejského, a království Oga, krále Bázanského, zemi s městy jejími při pomezích, i města země té všudy vůkol. 34 A vzdělali synové Gád, Dibon, Atarot a Aroer, 35 A Atrot, Sofan, Jazer a Jegbaa, 36 A Betnemra a Betaran, města hrazená, a stáje pro dobytky. 37 Synové pak Ruben vystavěli Ezebon, Eleale a Kariataim, 38 A Nébo a Balmeon, změnivše jim jména; také Sabma, a dali jiná jména městům, kteráž vzdělali. 39 Táhli pak synové Machir, syna Manassesova, do Galád, a vzavše tu krajinku, vyhnali Amorejského, kterýž tam bydlil. 40 I dal Mojžíš zemi Galád Machirovi, synu Manassesovu, a bydlil v ní. 41 Jair také syn Manassesův táhl a vzal vsi jejich, a nazval je vsi Jairovy. 42 Nobe také táhl, a vzal Kanat a městečka jeho, a nazval je Nobe od jména svého.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
Galaadul dat lui Gad și Ruben
1 Fiii lui Ruben și fiii lui Gad aveau o mare mulțime de vite și au văzut că țara lui IaezerCap. 21:32.Ios. 13:25.2 Sam. 24:5. și țara Galaadului erau un loc bun pentru vite. 2 Atunci, fiii lui Gad și fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar și la mai-marii adunării și le-au zis: 3 „Atarot, Dibon, Iaezer, NimraVers. 36., Hesbon, Eleale, SebamVers. 38., Nebo și BeonVers. 38., 4 țara aceasta pe careCap. 21:24,34. a lovit-o Domnul înaintea adunării lui Israel este un loc bun pentru vite, și robii tăi au vite." 5 Apoi au adăugat: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea țara aceasta în stăpânirea robilor tăi și să nu ne treci peste Iordan." 6 Moise a răspuns fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben: „Frații voștri să meargă oare la război, și voi să rămâneți aici? 7 Pentru ce voiți să înmuiați inima copiilor lui Israel și să-i faceți să nu treacă în țara pe care le-o dă Domnul? 8 Așa au făcut și părinții voștri când i-amCap. 13:3,26. trimis din Cades-Barnea săDeut. 1:22. iscodească țara. 9 S-au suitCap. 13:24,31.Deut. 1:24,28. până la valea Eșcol și, după ce au iscodit țara, au înmuiat inima copiilor lui Israel și i-au făcut să nu intre în țara pe care le-o dădea Domnul. 10 Și DomnulCap. 14:11,21.Deut. 1:34. S-a aprins de mânie în ziua aceea și a jurat zicând: 11 ‘Oamenii aceștia care s-au suit din Egipt, de la vârstaCap. 14:28,29.Deut. 1:35. de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, căci n-auCap. 14:24,30. urmat în totul calea Mea, 12 afară de Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, și Iosua, fiul lui Nun, careCap. 14:24.Deut. 1:36.Ios. 14:8,9. au urmat în totul calea Domnului.’ 13 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel și i-a făcut să rătăceascăCap. 14:33-35. în pustie timp de patruzeci de ani, până la stingerea întreguluiCap. 26:64,65. leat de oameni care făcuseră rău înaintea Domnului. 14 Și iată că voi luați locul părinților voștri, ca niște odrasle de oameni păcătoși, ca să faceți pe Domnul să Se aprindăDeut. 1:34. și mai tare de mânie împotriva lui Israel. 15 Căci, dacă vă întoarcețiDeut. 30:17.Ios. 22:16,18.2 Cron. 7:19;15:2. de la El, El va lăsa mai departe pe Israel să rătăcească în pustie și veți aduce pierderea poporului acestuia întreg." 16 Ei s-au apropiat de Moise și au zis: „Vom face aici ocoale pentru vitele noastre și cetăți pentru pruncii noștri, 17 apoi ne vomIos. 4:12,13. înarma în grabă și vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit, și pruncii noștri vor locui în aceste cetăți întărite, din pricina locuitorilor țării acesteia. 18 Nu neIos. 22:4. vom întoarce în casele noastre mai înainte ca fiecare din copiii lui Israel să fi pus stăpânire pe moștenirea lui 19 și nu vom stăpâni nimic cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că noi ne vom avea moștenireaVers. 33.Ios. 12:1;13:8. noastră dincoace de Iordan, la răsărit." 20 MoiseDeut. 3:18.Ios. 1:14;4:12,13. le-a zis: „Dacă faceți așa, dacă vă înarmați ca să luptați înaintea Domnului, 21 dacă toți aceia dintre voi care se vor înarma trec Iordanul înaintea Domnului, până ce va izgoni pe vrăjmașii Lui dinaintea Lui, 22 și dacă vă veți întoarceDeut. 3:20.Ios. 11:23;18:1. înapoi numai după ce țaraIos. 22:4. va fi supusă înaintea Domnului, atunci veți fi fără vină înaintea Domnului și înaintea lui Israel, și ținutul acesta va fi moșiaDeut. 3:12,15,16,18.Ios. 1:15;13:8,32;22:4,9. voastră înaintea Domnului. 23 Dar, dacă nu faceți așa, păcătuiți împotriva Domnului și să știți că păcatulGen. 4:7;44:16.Is. 59:12. vostru vă va ajunge. 24 ZidițiVers. 16. cetăți pentru pruncii voștri și ocoale pentru vitele voastre și faceți ce ați spus cu gura voastră." 25 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au zis lui Moise: „Robii tăi vor face tot ce poruncește domnul nostru. 26 PrunciiIos. 1:14. noștri, nevestele, turmele noastre și toate vitele noastre vor rămâne în cetățile Galaadului, 27 iar robiiIos. 4:12. tăi, toți înarmați pentru război, vor merge să se lupte înaintea Domnului, cum zice domnul nostru." 28 Moise a datIos. 1:13. porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, și capilor de familie din semințiile copiilor lui Israel. 29 El le-a zis: „Dacă fiii lui Gad și fiii lui Ruben trec cu voi Iordanul, înarmați cu toții ca să lupte înaintea Domnului, după ce țara va fi supusă înaintea voastră, să le dați în stăpânire ținutul Galaadului. 30 Dar dacă nu vor merge înarmați împreună cu voi, să se așeze în mijlocul vostru în țara Canaanului." 31 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au răspuns: „Vom face tot ce a spus robilor tăi Domnul. 32 Vom trece înarmați înaintea Domnului în țara Canaanului, dar noi să ne avem moștenirea noastră dincoace de Iordan."
Luarea în stăpânire a Galaadului
33 MoiseDeut. 3:12-17;29:8.Ios. 12:6;13:8;22:4. a dat fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben și la jumătate din seminția lui Manase, fiul lui Iosif, împărățiaCap. 21:24,33,35. lui Sihon, împăratul amoriților, și împărăția lui Og, împăratul Basanului, țara cu cetățile ei, cu ținuturile cetăților țării de jur împrejur. 34 Fiii lui Gad au zidit DibonulCap. 33:45,46., Atarotul, AroerulDeut. 2:36., 35 Atrot-Șofan, IaezerVers. 1,3., Iogbeha, 36 Bet-NimraVers. 3. Cap. 32:24. și Bet-Haran, cetăți întărite, și au făcut staule pentru turme. 37 Fiii lui Ruben au ziditCap. 21:27. Hesbonul, Eleale, Chiriataim, 38 NeboIs. 46:1. și Baal-MeonCap. 22:41., ale căror nume au fost schimbateVers. 3.Exod 23:13.Ios. 23:7., și Sibma și au pus alte nume cetăților pe care le-au zidit. 39 Fiii lui MachirGen. 50:23., fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului și au pus mâna pe el; au izgonit pe amoriții care erau acolo. 40 Moise a datDeut. 3:12,13,15.Ios. 13:31;17:1. Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s-a așezat acolo. 41 IairDeut. 3:14.Ios. 13:30.1 Cron. 2:21-23., fiul lui Manase, a pornit și el și a luat târgurile, și le-a numit târgurile lui IairJud. 10:4.1 Împ. 4:13.. 42 Nobah a pornit și el și a luat Chenatul, împreună cu cetățile care țineau de el, și l-a numit Nobah, după numele lui.