1 Lepší jest kus chleba suchého s pokojem, nežli dům plný nabitých hovad s svárem. 2 Služebník rozumný panovati bude nad synem, kterýž jest k hanbě, a mezi bratřími děliti bude dědictví. 3 Teglík stříbra a pec zlata zkušuje, ale srdcí Hospodin. 4 Zlý člověk pozoruje řečí nepravých, a lhář poslouchá jazyka převráceného. 5 Kdo se posmívá chudému, útržku činí Učiniteli jeho; a kdo se z bídy raduje, nebude bez pomsty. 6 Koruna starců jsou vnukové, a ozdoba synů otcové jejich. 7 Nesluší na blázna řeči znamenité, ovšem na kníže řeč lživá. 8 Jako kámen drahý, tak bývá vzácný dar před očima toho, kdož jej béře; k čemukoli směřuje, daří se jemu. 9 Kdo přikrývá přestoupení, hledá lásky; ale kdo obnovuje věc, rozlučuje přátely. 10 Více se chápá rozumného jedno domluvení, nežli by blázna stokrát ubil. 11 Zpurný toliko zlého hledá, pročež přísný posel na něj poslán bývá. 12 Lépe člověku potkati se s nedvědicí osiřalou, nežli s bláznem v bláznovství jeho. 13 Kdo odplacuje zlým za dobré, neodejdeť zlé z domu jeho. 14 Začátek svady jest, jako když kdo protrhuje vodu; protož prvé než by se zsilil svár, přestaň. 15 Kdož ospravedlňuje nepravého, i kdož odsuzuje spravedlivého, ohavností jsou Hospodinu oba jednostejně. 16 K čemu jest zboží v ruce blázna, když k nabytí moudrosti rozumu nemá? 17 Všelikého času miluje, kdož jest přítelem, a bratr v ssoužení ukáže se. 18 Èlověk bláznivý ruku dávaje, činí slib před přítelem svým. 19 Kdož miluje svadu, miluje hřích; a kdo vyvyšuje ústa svá, hledá potření. 20 Převrácené srdce nenalézá toho, což jest dobrého; a kdož má vrtký jazyk, upadá v těžkost. 21 Kdo zplodil blázna, k zámutku svému zplodil jej, aniž se bude radovati otec nemoudrého. 22 Srdce veselé očerstvuje jako lékařství, ale duch zkormoucený vysušuje kosti. 23 Bezbožný tajně béře dar, aby převrátil stezky soudu. 24 Na oblíčeji rozumného vidí se moudrost, ale oči blázna těkají až na konec země. 25 K žalosti jest otci svému syn blázen, a k hořkosti rodičce své. 26 Jistě že pokutovati spravedlivého není dobré, tolikéž, aby knížata bíti měli pro upřímost. 27 Zdržuje řeči své muž umělý; drahého ducha jest muž rozumný. 28 Také i blázen, mlče, za moudrého jmín bývá, a zacpávaje rty své, za rozumného.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
1 Mai bine o bucatăCap. 15:17. de pâine uscată cu pace
decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!
2 Un argat cu minte stăpânește peste fiulCap. 10:5;19:26. care face rușine
și va împărți moștenirea cu frații lui.
3 TigaiaPs. 26:2. Cap. 27:21.Ier. 17:10.Mal. 3:3. lămurește argintul și cuptorul lămurește aurul,
dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.
4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită
și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
5 CineCap. 14:31.Iov 31:29.Obad. 12. își bate joc de sărac își bate joc de Cel ce l-a făcut;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6 Copiii copiilor sunt cununaPs. 127:3;128:3. bătrânilor
și părinții sunt slava copiilor lor.
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;
cu cât mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă!
8 Darurile par oCap. 18:16;19:6. piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:
oriîncotro se întorc, izbândesc.
9 CineCap. 10:12. acoperă o greșeală caută dragostea,
darCap. 16:28. cine o pomenește mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput
decât o sută de lovituri pe cel nebun.
11 Cel rău nu caută decât răscoală,
dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12 MaiOsea 13:8. bine să întâlnești o ursoaică jefuită de puii ei
decât un nebun în timpul nebuniei lui.
13 Celui ce întoarcePs. 109:4,5.Ier. 18:20.Rom. 12:17.1 Tes. 5:15.1 Pet. 3:9. rău pentru bine
nu-i va părăsi răul casa.
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;
de aceea, curmăCap. 20:3.1 Tes. 4:11. cearta înainte de a se înteți.
15 CelExod 23:7. Cap. 24:24.Is. 5:23. ce iartă pe vinovat și cel ce osândește pe cel nevinovat
sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.
16 La ce slujește argintul în mâna nebunului?
Să cumpere înțelepciunea?… DarCap. 21:25,26. n-are minte!
17 PrietenulRut 1:16. Cap. 18:24. adevărat iubește oricând
și în nenorocire ajunge ca un frate.
18 OmulCap. 6:1;11:15. fără minte dă chezășie,
se pune chezaș pentru aproapele său.
19 Cine iubește certurile iubește păcatul
și cine-șiCap. 16:18. zidește poarta prea înaltă își caută pieirea.
20 Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea
și cel cu limbaIac. 3:8. stricată cade în nenorocire.
21 CineCap. 10:1;19:13;17:25. dă naștere unui nebun va avea întristare
și tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
22 O inimăCap. 12:25;15:13,15. veselă este un bun leac,
dar unPs. 22:15. duh mâhnit usucă oasele.
23 Cel rău primește daruri pe ascuns
ca să suceascăExod 23:8. și căile dreptății.
24 ÎnțelepciuneaCap. 14:6.Ecl. 2:14;8:1. este în fața omului priceput,
dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
25 Un fiu nebun aduce necazCap. 10:1;15:20. Vers. 21. Cap. 19:13. tatălui său
și amărăciune celei ce l-a născut.
26 Nu este bine să osândeștiVers. 15. Cap. 18:5. pe cel neprihănit la o gloabă,
nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
27 CineIac. 1:19. își înfrânează vorbele cunoaște știința
și cine are duhul potolit este un om priceput.
28 ChiarIov 13:5. și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea
și de priceput dacă și-ar ține gura.
/images/a/WG5FS9VaSWVnVmV3VI8yP)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)