1 Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

15 Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

1 א   כי יש לכסף מוצא    ומקום לזהב יזקו br

2 ב   ברזל מעפר יקח    ואבן יצוק נחושה br

3 ג   קץ שם לחשך ולכל-תכלית הוא חוקר    אבן אפל וצלמות br

4 ד   פרץ נחל מעם-גר--הנשכחים מני-רגל    דלו מאנוש נעו br

5 ה   ארץ--ממנה יצא-לחם    ותחתיה נהפך כמו-אש br

6 ו   מקום-ספיר אבניה    ועפרת זהב לו br

7 ז   נתיב לא-ידעו עיט    ולא שזפתו עין איה br

8 ח   לא-הדריכוהו בני-שחץ    לא-עדה עליו שחל br

9 ט   בחלמיש שלח ידו    הפך משרש הרים br

10 י   בצורות יארים בקע    וכל-יקר ראתה עינו br

11 יא   מבכי נהרות חבש    ותעלמה יצא אור

12 יב   והחכמה מאין תמצא    ואי זה מקום בינה br

13 יג   לא-ידע אנוש ערכה    ולא תמצא בארץ החיים br

14 יד   תהום אמר לא בי-היא    וים אמר אין עמדי br

15 טו   לא-יתן סגור תחתיה    ולא ישקל כסף מחירה br

16 טז   לא-תסלה בכתם אופיר    בשהם יקר וספיר br

17 יז   לא-יערכנה זהב וזכוכית    ותמורתה כלי-פז br

18 יח   ראמות וגביש לא יזכר    ומשך חכמה מפנינים br

19 יט   לא-יערכנה פטדת-כוש    בכתם טהור לא תסלה br

20 כ   והחכמה מאין תבוא    ואי זה מקום בינה br

21 כא   ונעלמה מעיני כל-חי    ומעוף השמים נסתרה br

22 כב   אבדון ומות אמרו    באזנינו שמענו שמעה br

23 כג   אלהים הבין דרכה    והוא ידע את-מקומה br

24 כד   כי-הוא לקצות-הארץ יביט    תחת כל-השמים יראה br

25 כה   לעשות לרוח משקל    ומים תכן במדה br

26 כו   בעשתו למטר חק    ודרך לחזיז קלות br

27 כז   אז ראה ויספרה    הכינה וגם-חקרה br

28 כח   ויאמר לאדם--הן יראת אדני היא חכמה    וסור מרע בינה