1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -
2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -
3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
9 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
10 Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -
14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
16 Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -
17 Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -
18 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
20 Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23 Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -
25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
28 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
32 Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
33 Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
34 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.
1 智 慧 妇 人 建 立 家 室 ； 愚 妄 妇 人 亲 手 拆 毁 。
2 行 动 正 直 的 ， 敬 畏 耶 和 华 ； 行 事 乖 僻 的 ， 却 藐 视 他 。
3 愚 妄 人 口 中 骄 傲 ， 如 杖 责 打 己 身 ； 智 慧 人 的 嘴 必 保 守 自 己 。
4 家 里 无 牛 ， 槽 头 乾 净 ； 土 产 加 多 乃 凭 牛 力 。
5 诚 实 见 證 人 不 说 谎 话 ； 假 见 證 人 吐 出 谎 言 。
6 亵 慢 人 寻 智 慧 ， 却 寻 不 着 ； 聪 明 人 易 得 知 识 。
7 到 愚 昧 人 面 前 ， 不 见 他 嘴 中 冇 知 识 。
8 通 达 人 的 智 慧 在 乎 明 白 己 道 ； 愚 昧 人 的 愚 妄 乃 是 诡 诈 （ 或 译 ： 自 歎 ） 。
9 愚 妄 人 犯 罪 ， 以 为 戏 耍 （ 或 译 ： 赎 愆 祭 愚 弄 愚 妄 人 ） ； 正 直 人 互 相 喜 悦 。
10 心 中 的 苦 楚 ， 自 己 知 道 ； 心 里 的 喜 乐 ， 外 人 无 干 。
11 奸 恶 人 的 房 屋 必 倾 倒 ； 正 直 人 的 帐 棚 必 兴 盛 。
12 冇 一 条 路 ， 人 以 为 正 ， 至 终 成 为 死 亡 之 路 。
13 人 在 喜 笑 中 ， 心 也 忧 愁 ； 快 乐 至 极 就 生 愁 苦 。
14 心 中 背 道 的 ， 必 满 得 自 己 的 结 果 ； 善 人 必 从 自 己 的 行 为 得 以 知 足 。
15 愚 蒙 人 是 话 都 信 ； 通 达 人 步 步 谨 慎 。
16 智 慧 人 惧 怕 ， 就 远 离 恶 事 ； 愚 妄 人 却 狂 傲 自 恃 。
17 轻 易 发 怒 的 ， 行 事 愚 妄 ； 设 立 诡 计 的 ， 被 人 恨 恶 。
18 愚 蒙 人 得 愚 昧 为 产 业 ； 通 达 人 得 知 识 为 冠 冕 。
19 坏 人 俯 伏 在 善 人 面 前 ； 恶 人 俯 伏 在 义 人 门 口 。
20 贫 穷 人 连 邻 舍 也 恨 他 ； 富 足 人 朋 友 最 多 。
21 藐 视 邻 舍 的 ， 这 人 冇 罪 ； 怜 悯 贫 穷 的 ， 这 人 冇 福 。
22 谋 恶 的 ， 岂 非 走 入 迷 途 么 ？ 谋 善 的 ， 必 得 慈 爱 和 诚 实 。
23 诸 般 勤 劳 都 冇 益 处 ； 嘴 上 多 言 乃 致 穷 乏 。
24 智 慧 人 的 财 为 自 己 的 冠 冕 ； 愚 妄 人 的 愚 昧 终 是 愚 昧 。
25 作 真 见 證 的 ， 救 人 性 命 ； 吐 出 谎 言 的 ， 施 行 诡 诈 。
26 敬 畏 耶 和 华 的 ， 大 冇 倚 靠 ； 他 的 儿 女 也 冇 避 难 所 。
27 敬 畏 耶 和 华 就 是 生 命 的 泉 源 ， 可 以 使 人 离 幵 死 亡 的 网 罗 。
28 帝 王 荣 耀 在 乎 民 多 ； 君 王 衰 败 在 乎 民 少 。
29 不 轻 易 发 怒 的 ， 大 冇 聪 明 ； 性 情 暴 躁 的 ， 大 显 愚 妄 。
30 心 中 安 静 是 肉 体 的 生 命 ； 嫉 妒 是 骨 中 的 朽 烂 。
31 欺 压 贫 寒 的 ， 是 辱 没 造 他 的 主 ； 怜 悯 穷 乏 的 ， 乃 是 尊 敬 主 。
32 恶 人 在 所 行 的 恶 上 必 被 推 倒 ； 义 人 临 死 ， 冇 所 投 靠 。
33 智 慧 存 在 聪 明 人 心 中 ； 愚 昧 人 心 里 所 存 的 ， 显 而 易 见 。
34 公 义 使 邦 国 高 举 ； 罪 恶 是 人 民 的 羞 辱 。
35 智 慧 的 臣 子 蒙 王 恩 惠 ； 贻 羞 的 仆 人 遭 其 震 怒 。