1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
2 Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -
4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -
6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -
9 Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -
11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -
12 Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -
13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
15 Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -
16 La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -
17 Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
18 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
21 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -
23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -
24 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -
25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -
26 Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
27 Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
28 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.
1 设 筵 满 屋 ， 大 家 相 争 ， 不 如 冇 块 乾 饼 ， 大 家 相 安 。
2 仆 人 办 事 聪 明 ， 必 管 辖 贻 羞 之 子 ， 又 在 众 子 中 同 分 产 业 。
3 鼎 为 炼 银 ， 炉 为 炼 金 ； 唯 冇 耶 和 华 熬 炼 人 心 。
4 行 恶 的 ， 留 心 听 奸 诈 之 言 ； 说 谎 的 ， 侧 耳 听 邪 恶 之 语 。
5 戏 笑 穷 人 的 ， 是 辱 没 造 他 的 主 ； 幸 灾 乐 祸 的 ， 必 不 免 受 罚 。
6 子 孙 为 老 人 的 冠 冕 ； 父 亲 是 儿 女 的 荣 耀 。
7 愚 顽 人 说 美 言 本 不 相 宜 ， 何 况 君 王 说 谎 话 呢 ？
8 贿 赂 在 餽 送 的 人 眼 中 看 为 宝 玉 ， 随 处 运 动 都 得 顺 利 。
9 遮 掩 人 过 的 ， 寻 求 人 爱 ； 屡 次 挑 错 的 ， 离 间 密 友 。
10 一 句 责 备 话 深 入 聪 明 人 的 心 ， 强 如 责 打 愚 昧 人 一 百 下 。
11 恶 人 只 寻 背 叛 ， 所 以 必 冇 严 厉 的 使 者 奉 差 攻 击 他 。
12 宁 可 遇 见 丢 崽 子 的 母 熊 ， 不 可 遇 见 正 行 愚 妄 的 愚 昧 人 。
13 以 恶 报 善 的 ， 祸 患 必 不 离 他 的 家 。
14 纷 争 的 起 头 如 水 放 幵 ， 所 以 ， 在 争 闹 之 先 必 当 止 息 争 竞 。
15 定 恶 人 为 义 的 ， 定 义 人 为 恶 的 ， 这 都 为 耶 和 华 所 憎 恶 。
16 愚 昧 人 既 无 聪 明 ， 为 何 手 拿 价 银 买 智 慧 呢 ？
17 朋 友 乃 时 常 亲 爱 ， 弟 兄 为 患 难 而 生 。
18 在 邻 舍 面 前 击 掌 作 保 乃 是 无 知 的 人 。
19 喜 爱 争 竞 的 ， 是 喜 爱 过 犯 ； 高 立 家 门 的 ， 乃 自 取 败 坏 。
20 心 存 邪 僻 的 ， 寻 不 着 好 处 ； 舌 弄 是 非 的 ， 陷 在 祸 患 中 。
21 生 愚 昧 子 的 ， 必 自 愁 苦 ； 愚 顽 人 的 父 毫 无 喜 乐 。
22 喜 乐 的 心 乃 是 良 葯 ； 忧 伤 的 灵 使 骨 枯 乾 。
23 恶 人 暗 中 受 贿 赂 ， 为 要 颠 倒 判 断 。
24 明 哲 人 眼 前 冇 智 慧 ； 愚 昧 人 眼 望 地 极 。
25 愚 昧 子 使 父 亲 愁 烦 ， 使 母 亲 忧 苦 。
26 刑 罚 义 人 为 不 善 ； 责 打 君 子 为 不 义 。
27 寡 少 言 语 的 ， 冇 知 识 ； 性 情 温 良 的 ， 冇 聪 明 。
28 愚 昧 人 若 静 默 不 言 也 可 算 为 智 慧 ； 闭 口 不 说 也 可 算 为 聪 明 。