1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -
2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -
3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
9 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
10 Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -
14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
16 Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -
17 Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -
18 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
20 Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23 Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -
25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
28 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
32 Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
33 Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
34 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.
1 智 慧 婦 人 、 建 立 家 室 . 愚 妄 婦 人 、 親 手 拆 毀 。
2 行 動 正 直 的 、 敬 畏 耶 和 華 . 行 事 乖 僻 的 、 卻 藐 視 他 。
3 愚 妄 人 口 中 驕 傲 、 如 杖 責 打 己 身 . 智 慧 人 的 嘴 、 必 保 守 自 己 。
4 家 裡 無 牛 、 槽 頭 乾 淨 . 土 產 加 多 、 乃 憑 牛 力 。
5 誠 實 見 證 人 、 不 說 謊 話 . 假 見 證 人 、 吐 出 謊 言 。
6 褻 慢 人 尋 智 慧 、 卻 尋 不 著 . 聰 明 人 易 得 知 識 。
7 到 愚 昧 人 面 前 、 不 見 他 嘴 中 有 知 識 。
8 通 達 人 的 智 慧 、 在 乎 明 白 己 道 . 愚 昧 人 的 愚 妄 、 乃 是 詭 詐 . 〔 或 作 自 歎 〕
9 愚 妄 人 犯 罪 、 以 為 戲 耍 . 〔 或 作 贖 愆 祭 愚 弄 愚 妄 人 〕 正 直 人 互 相 喜 悅 。
10 心 中 的 苦 楚 、 自 己 知 道 . 心 裡 的 喜 樂 、 外 人 無 干 。
11 奸 惡 人 的 房 屋 必 傾 倒 . 正 直 人 的 帳 棚 必 興 盛 。
12 有 一 條 路 人 以 為 正 . 至 終 成 為 死 亡 之 路 。
13 人 在 喜 笑 中 、 心 也 憂 愁 . 快 樂 至 極 、 就 生 愁 苦 。
14 心 中 背 道 的 、 必 滿 得 自 己 的 結 果 . 善 人 必 從 自 己 的 行 為 得 以 知 足 。
15 愚 蒙 人 是 話 都 信 . 通 達 人 步 步 謹 慎 。
16 智 慧 人 懼 怕 、 就 遠 離 惡 事 . 愚 妄 人 卻 狂 傲 自 恃 。
17 輕 易 發 怒 的 、 行 事 愚 妄 . 設 立 詭 計 的 、 被 人 恨 惡 。
18 愚 蒙 人 得 愚 昧 為 產 業 . 通 達 人 得 知 識 為 冠 冕 。
19 壞 人 俯 伏 在 善 人 面 前 . 惡 人 俯 伏 在 義 人 門 口 。
20 貧 窮 人 連 鄰 舍 也 恨 他 . 富 足 人 朋 友 最 多 。
21 藐 視 鄰 舍 的 、 這 人 有 罪 . 憐 憫 貧 窮 的 、 這 人 有 福 。
22 謀 惡 的 豈 非 走 入 迷 途 麼 . 謀 善 的 必 得 慈 愛 和 誠 實 。
23 諸 般 勤 勞 、 都 有 益 處 . 嘴 上 多 言 、 乃 致 窮 乏 。
24 智 慧 人 的 財 、 為 自 己 的 冠 冕 . 愚 妄 人 的 愚 昧 、 終 是 愚 昧 。
25 作 真 見 證 的 、 救 人 性 命 . 吐 出 謊 言 的 、 施 行 詭 詐 。
26 敬 畏 耶 和 華 的 、 大 有 倚 靠 . 他 的 兒 女 、 也 有 避 難 所 。
27 敬 畏 耶 和 華 、 就 是 生 命 的 泉 源 、 可 以 使 人 離 開 死 亡 的 網 羅 。
28 帝 王 榮 耀 在 乎 民 多 . 君 王 衰 敗 在 乎 民 少 。
29 不 輕 易 發 怒 的 、 大 有 聰 明 . 性 情 暴 躁 的 、 大 顯 愚 妄 。
30 心 中 安 靜 、 是 肉 體 的 生 命 . 嫉 妒 是 骨 中 的 朽 爛 。
31 欺 壓 貧 寒 的 、 是 辱 沒 造 他 的 主 . 憐 憫 窮 乏 的 、 乃 是 尊 敬 主 。
32 惡 人 在 所 行 的 惡 上 、 必 被 推 倒 . 義 人 臨 死 、 有 所 投 靠 。
33 智 慧 存 在 聰 明 人 心 中 . 愚 昧 人 心 裡 所 存 的 、 顯 而 易 見 。
34 公 義 使 邦 國 高 舉 . 罪 惡 是 人 民 的 羞 辱 。
35 智 慧 的 臣 子 、 蒙 王 恩 惠 . 貽 羞 的 僕 人 、 遭 其 震 怒 。