1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

2 Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

9 Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

12 Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

15 Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

16 La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

17 Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

18 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

21 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

24 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

26 Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

27 Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

28 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

1 設 筵 滿 屋 、 大 家 相 爭 、 不 如 有 塊 乾 餅 、 大 家 相 安 。

2 僕 人 辦 事 聰 明 、 必 管 轄 貽 羞 之 子 、 又 在 眾 子 中 、 同 分 產 業 。

3 鼎 為 煉 銀 、 爐 為 煉 金 ． 惟 有 耶 和 華 熬 煉 人 心 。

4 行 惡 的 留 心 聽 奸 詐 之 言 ． 說 謊 的 側 耳 聽 邪 惡 之 語 。

5 戲 笑 窮 人 的 、 是 辱 沒 造 他 的 主 ． 幸 災 樂 禍 的 、 必 不 免 受 罰 。

6 子 孫 為 老 人 的 冠 冕 ． 父 親 是 兒 女 的 榮 耀 。

7 愚 頑 人 說 美 言 本 不 相 宜 、 何 況 君 王 說 謊 話 呢 。

8 賄 賂 在 餽 送 的 人 眼 中 、 看 為 寶 玉 、 隨 處 運 動 、 都 得 順 利 。

9 遮 掩 人 過 的 、 尋 求 人 愛 ． 屢 次 挑 錯 的 、 離 間 密 友 。

10 一 句 責 備 話 、 深 入 聰 明 人 的 心 、 強 如 責 打 愚 昧 人 一 百 下 。

11 惡 人 只 尋 背 叛 、 所 以 必 有 嚴 厲 的 使 者 、 奉 差 攻 擊 他 。

12 寧 可 遇 見 丟 崽 子 的 母 熊 、 不 可 遇 見 正 行 愚 妄 的 愚 昧 人 。

13 以 惡 報 善 的 、 禍 患 必 不 離 他 的 家 。

14 分 爭 的 起 頭 、 如 水 放 開 ． 所 以 在 爭 鬧 之 先 、 必 當 止 息 爭 競 。

15 定 惡 人 為 義 的 、 定 義 人 為 惡 的 、 這 都 為 耶 和 華 所 憎 惡 。

16 愚 昧 人 既 無 聰 明 、 為 何 手 拿 價 銀 買 智 慧 呢 。

17 朋 友 乃 時 常 親 愛 ． 弟 兄 為 患 難 而 生 。

18 在 鄰 舍 面 前 擊 掌 作 保 、 乃 是 無 知 的 人 。

19 喜 愛 爭 競 的 、 是 喜 愛 過 犯 ． 高 立 家 門 的 、 乃 自 取 敗 壞 。

20 心 存 邪 僻 的 、 尋 不 著 好 處 ． 舌 弄 是 非 的 、 陷 在 禍 患 中 。

21 生 愚 昧 子 的 、 必 自 愁 苦 ． 愚 頑 人 的 父 、 毫 無 喜 樂 。

22 喜 樂 的 心 、 乃 是 良 藥 ． 憂 傷 的 靈 、 使 骨 枯 乾 。

23 惡 人 暗 中 受 賄 賂 、 為 要 顛 倒 判 斷 。

24 明 哲 人 眼 前 有 智 慧 ． 愚 昧 人 眼 望 地 極 。

25 愚 昧 子 使 父 親 愁 煩 、 使 母 親 憂 苦 。

26 刑 罰 義 人 為 不 善 ． 責 打 君 子 為 不 義 。

27 寡 少 言 語 的 有 知 識 ． 性 情 溫 良 的 有 聰 明 。

28 愚 昧 人 若 靜 默 不 言 、 也 可 算 為 智 慧 ． 閉 口 不 說 、 也 可 算 為 聰 明 。