1 Pe cînd vorbeau Petru şi Ioan norodului, au venit la ei pe neaşteptate preoţii, căpitanul Templului şi Saducheii,

2 foarte necăjiţi că învăţau pe norod, şi vesteau în Isus învierea din morţi.

3 Au pus mînile pe ei, şi i-au aruncat în temniţă pînă a doua zi; căci se înserase.

4 Însă mulţi din ceice auziseră cuvîntarea, au crezut; şi numărul bărbaţilor credincioşi s'a ridicat aproape la cinci mii.

5 A doua zi, mai marii norodului, bătrînii şi cărturarii s'au adunat împreună la Ierusalim,

6 cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru, şi toţi cei ce se trăgeau din neamul marilor preoţi.

7 Au pus pe Petru şi pe Ioan în mijlocul lor, şi i-au întrebat: ,,Cu ce putere, sau în numele cui aţi făcut voi lucrul acesta?``

8 Atunci Petru, plin de Duhul Sfînt, le -a zis: ,,Mai mari ai norodului şi bătrîni ai lui Israel!

9 Fiindcă sîntem traşi astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, şi sîntem întrebaţi cum a fost vindecat,

10 s'o ştiţi toţi, şi s'o ştie tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi.

11 El este ,piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului.`

12 În nimeni altul nu este mîntuire: căci nu este supt cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mîntuiţi.``

13 Cînd au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s'au mirat, întrucît ştiau că erau oameni necărturari şi de rînd; şi au priceput că fuseseră cu Isus.

14 Dar fiindcă vedeau lîngă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.

15 Le-au poruncit doar să iasă afară din Sobor, s'au sfătuit între ei,

16 şi au zis: ,,Ce vom face oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că prin ei s'a făcut o minune vădită, pe care n'o putem tăgădui.

17 Dar, ca să nu se lăţească vestea aceasta mai departe în norod, să -i ameninţăm, şi să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.``

18 Şi dupăce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu nici un chip, nici să mai înveţe pe oameni în Numele lui Isus.

19 Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: ,,Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decît de Dumnezeu;

20 căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit.``

21 I-au ameninţat din nou, şi i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să -i pedepsească, din pricina norodului; fiindcă toţi slăveau pe Dumnezeu pentru cele întîmplate.

22 Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare, avea mai bine de patruzeci de ani.

23 După ce li s'a dat drumul, ei s'au dus la ai lor, şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrînii.

24 Cînd au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu, şi au zis: ,,Stăpîne, Doamne, care ai făcut cerul, pămîntul, marea şi tot ce este în ele!

25 Tu ai zis prin Duhul Sfînt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: ,Pentruce se întărîtă neamurile, şi pentruce cugetă noroadele lucruri deşerte?

26 Împăraţii pămîntului s'au răsculat, şi domnitorii s'au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.`

27 În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfînt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s'au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel,

28 ca să facă tot ce hotărîse mai dinainte mîna Ta şi sfatul Tău.

29 Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvîntul Tău cu toată îndrăzneala,

30 şi întinde-Ţi mîna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui Sfînt, Isus.``

31 După ce s'au rugat ei, s'a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s'au umplut de Duhul Sfînt, şi vesteau Cuvîntul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

32 Mulţimea celor ce crezuseră, era o inimă şi un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sînt ale lui, ci aveau toate de obşte.

33 Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Şi un mare har era peste toţi.

34 Căci nu era niciunul printre ei, care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vîndute,

35 şi -l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie.

36 Iosif, numit de apostoli şi Barnaba, adică, în tîlmăcire, fiul mîngîierii, un Levit, de neam din Cipru,

37 a vîndut un ogor, pe care -l avea, a adus banii, şi i -a pus la picioarele apostolilor.

1 使徒们正对群众讲话的时候， 祭司、圣殿的守卫， 和撒都该人来到他们那里。

2 因为使徒教训群众， 并且传扬耶稣复活， 证明有死人复活这件事， 他们就非常恼怒，

3 于是下手拿住使徒。那时天已经晚了， 就把他们拘留到第二天。

4 然而有许多听道的人信了， 男人的数目， 约有五千。

5 第二天， 犹太人的官长、长老、经学家， 都聚集在耶路撒冷，

6 还有大祭司亚那和该亚法、约翰、亚历山大， 以及大祭司的家人， 所有的人都在那里。

7 他们叫使徒都站在当中， 查问说： "你们凭什么能力， 奉谁的名作这事？"

8 当时彼得被圣灵充满， 对他们说： "民众的领袖和长老啊！

9 我们今天受审， 如果是为了在那残疾人身上所行的善事， 就是这个人怎么会好的，

10 那么， 你们各位和以色列全民都应当知道， 站在你们面前这人好了， 是因拿撒勒人耶稣基督的名。这位耶稣基督， 你们把他钉死在十字架上， 神却使他从死人中复活。

11 他是你们‘建筑工人所弃的石头， 成了房角的主要石头。’

12 除了他以外， 别无拯救， 因为在天下人间， 没有赐下别的名， 我们可以靠着得救。"

13 他们看见彼得和约翰的胆量， 也知道这两个人是没有学问的平民， 就很惊奇； 同时认出他们是跟耶稣一伙的，

14 又看见那医好了的人， 和他们一同站着， 就没有话可辩驳。

15 于是吩咐他们到公议会外面去， 彼此商议说：

16 "对这些人我们应该怎么办呢？因为有一件人所共知的神迹， 借着他们行了出来， 所有住在耶路撒冷的人都知道， 我们也无法否认。

17 为了避免这件事在民间越传越广， 我们应该警告他们， 不许再奉这名向任何人谈道。"

18 于是叫了他们来， 严禁他们再奉耶稣的名讲论施教。

19 彼得和约翰回答： "听从你们过于听从 神， 在 神面前对不对， 你们自己说吧！

20 我们看见的听见的， 不能不说！ "

21 众人因着所发生的事， 都颂赞 神， 于是公议会为了群众的缘故， 也因为找不到借口惩罚他们， 就恐吓一番， 把他们放了。

22 原来借着神迹医好的那人， 有四十多岁了。

23 彼得和约翰被释放了之后， 回到自己的人那里去， 把祭司长和长老说的一切， 都告诉他们。

24 他们听了， 就同心向 神高声说： "主啊， 你是那创造天地、海洋和其中万物的主宰。

25 你曾以圣灵借着你仆人我们祖先大卫的口说： ‘列国为什么骚动？万民为什么空谋妄想？

26 地上的君王都起来， 首领聚在一起， 敌对主和他的受膏者。’

27 希律和本丢．彼拉多， 外族人和以色列民， 真的在这城里聚集， 反对你所膏立的圣仆耶稣，

28 行了你手和你旨意所预定要成就的一切。

29 主啊， 他们恐吓我们， 现在求你鉴察， 也赐你仆人们大有胆量， 传讲你的道。

30 求你伸手医治， 借着你圣仆耶稣的名， 大行神迹奇事。"

31 他们祷告完了， 聚会的地方震动起来， 他们都被圣灵充满， 放胆传讲 神的道。

32 全体信徒一心一意， 没有一个人说自己的财物是自己的， 他们凡物公用。

33 使徒大有能力， 为主耶稣的复活作见证， 众人都蒙了大恩。

34 他们中间没有一个有缺乏的， 因为凡有田产房屋的都卖了， 把得到的钱拿来，

35 放在使徒脚前， 照着各人的需要来分配。

36 有一个人名叫约瑟， 使徒称他为巴拿巴， 就是"安慰者"的意思， 他是个利未人， 生在塞浦路斯。

37 他卖掉了自己的田地， 把钱拿来， 放在使徒的脚前。