1 Marele preot a zis: ,,Aşa stau lucrurile?``
2 Ştefan a răspuns: ,,Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei S'a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran.
3 Şi i -a zis: ,Ieşi din ţara ta şi din familia ta, şi du-te în ţara, pe care ţi -o voi arăta.``
4 El a ieşit atunci din ţara Haldeilor, şi s'a aşezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l -a strămutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum.
5 Din ţara aceea nu i -a dat nimic în stăpînire, nici măcar o palmă de loc, ci i -a făgăduit că i -o va da în stăpînire lui, şi seminţei lui după el, măcar că n'avea niciun copil.
6 Dumnezeu i -a spus că sămînţa lui va locui într -o ţară străină, va fi robită, şi va fi chinuită patru sute de ani.
7 ,Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu`, a zis Dumnezeu. ,După aceea, vor ieşi, şi-Mi vor sluji în locul acesta.`
8 Apoi i -a dat legămîntul tăierii împrejur; şi astfel Avraam, cînd a născut pe Isaac, l -a tăiat împrejur în ziua a opta; Isaac a născut şi a tăiat împrejur pe Iacov, şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi.
9 Iar patriarhii, cari pizmuiau pe Iosif, l-au vîndut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el,
10 şi l -a izbăvit din toate necazurile lui; i -a dat înţelepciune şi trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l -a pus dregător peste Egipt şi peste toată casa lui.
11 A venit o foamete în tot Egiptul şi Canaanul. Nevoia era mare, şi părinţii noştri nu găseau merinde.
12 Iacov a auzit că în Egipt era grîu, şi a trimes pe părinţii noştri întîiaş dată acolo.
13 Şi cînd au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de fraţii săi, şi Faraon a aflat din ce neam era Iosif.
14 Apoi Iosif a trimes să cheme pe tatăl său Iacov şi pe toată familia lui, şaptezeci şi cinci de suflete.
15 Iacov s'a pogorît în Egipt, unde a murit el şi părinţii noştri.
16 Şi au fost strămutaţi la Sihem, şi puşi în mormîntul, pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani dela fiii lui Emor, în Sihem.
17 Se apropia vremea cînd trebuia să se împlinească făgăduinţa, pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut şi s'a înmulţit în Egipt,
18 pînă cînd s'a ridicat un alt împărat, care nu cunoştea pe Iosif.
19 Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru, şi a chinuit pe părinţii noştri, pînă acolo ca să-şi lepede pruncii, ca să nu trăiască.
20 Pe vremea aceasta s'a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.
21 Şi cînd a fost lepădat, l -a luat fiica lui Faraon, şi l -a crescut ca pe copilul ei.
22 Moise a învăţat toată înţelepciunea Egiptenilor, şi era puternic în cuvinte şi în fapte.
23 El avea patruzeci de ani, cînd i -a venit în inimă dorinţa să cerceteze pe fraţii săi, pe fiii lui Israel.
24 A văzut pe unul din ei suferind nedreptate; i -a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit, şi a omorît pe Egiptean.
25 Credea că fraţii lui vor pricepe că Dumnezeu prin mîna lui le va da izbăvirea; dar n'au priceput.
26 A doua zi, cînd se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor, şi i -a îndemnat la pace. ,Oamenilor`, a zis el, ,voi sînteţi fraţi; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul?`
27 Dar cel ce nedreptăţea pe aproapele său, l -a îmbrîncit, şi i -a zis: ,Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător peste noi?
28 Vrei să mă omori şi pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?`
29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, şi s'a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii.
30 Peste patruzeci de ani, i s'a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug.
31 Moise, cînd l -a văzut, s'a mirat de arătarea aceasta; şi, pe cînd se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului,
32 care i -a zis: ,Eu sînt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.` Şi Moise, tremurînd, n'a îndrăznit să se uite.
33 Domnul i -a zis: ,Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai, este un pămînt sfînt.
34 Am văzut suferinţa poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele, şi M'am pogorît să -i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimete în Egipt.`
35 Pe acest Moise, de care se lepădaseră ei, cînd au zis: ,Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător?` Dumnezeu l -a trimes ca stăpînitor şi izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug.
36 El i -a scos din Egipt, şi a făcut minuni şi semne în Egipt, la Marea Roşie, şi în pustie, patruzeci de ani.
37 Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ,Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine: de el să ascultaţi.``
38 El este acela care, în adunarea Israeliţilor din pustie, cu îngerul, care i -a vorbit pe muntele Sinai, şi cu părinţii noştri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.
39 Părinţii noştri n'au vrut să -l asculte, ci l-au nesocotit: şi, în inimile lor, s'au întors spre Egipt,
40 şi au zis lui Aaron: ,Fă-ne nişte dumnezei, cari să meargă înaintea noastră; căci acest Moise, care ne -a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s'a făcut.`
41 Şi în zilele acelea, au făcut un viţel, au adus jertfă idolului, şi s'au bucurat de lucrul mînilor lor.
42 Atunci Dumnezeu S'a întors dela ei, şi i -a dat să se închine oştirii cerului, după cum este scris în cartea proorocilor: ,Mi-aţi adus voi vite junghiate şi jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?..
43 Aţi purtat cortul lui Moloh şi chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.`
44 Părinţii noştri aveau în pustie cortul întîlnirii, aşa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul, pe care -l văzuse.
45 Şi părinţii noştri l-au adus, la rîndul lor, supt povăţuirea lui Iosua, cînd au intrat în ţara stăpînită de Neamurile, pe cari Dumnezeu le -a izgonit dinaintea părinţilor noştri; şi a rămas acolo pînă în zilele lui David.
46 David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu, şi a cerut să ridice o locuinţă pentru Dumnezeul lui Iacov.
47 Şi Solomon a fost acela care I -a zidit o casă.
48 Dar Cel Prea Înalt nu locuieşte în lăcaşuri făcute de mîni omeneşti, cum zice proorocul:
49 ,Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pămîntul este aşternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veţi zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă?
50 N'a făcut mîna Mea toate aceste lucruri?...``
51 ...,,Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfînt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi.
52 Pe cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît.
53 voi, cari aţi primit Legea dată prin îngeri, şi n'aţi păzit -o!...``
54 Cînd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă, şi scrîşneau din dinţi împotriva lui.
55 Dar Ştefan, plin de Duhul Sfînt, şi -a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu;
56 şi a zis: ,,Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu.``
57 Ei au început atunci să răcnească, şi-au astupat urechile, şi s'au năpustit toţi într'un gînd asupra lui.
58 L-au tîrît afară din cetate, şi l-au ucis cu pietre. Marturii şi-au pus hainele la picioarele unui tînăr, numit Saul.
59 Şi aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea: ,,Doamne Isuse, primeşte duhul meu!``
60 Apoi a îngenuncheat, şi a strigat cu glas tare: ,,Doamne, nu le ţinea în seamă păcatul acesta!`` Şi după aceste vorbe, a adormit.
1 大祭司说: "真有这些事吗?"
2 司提反说: "各位父老兄弟请听! 我们的祖宗亚伯拉罕, 在美索不达米亚, 还没有住在哈兰的时候, 荣耀的 神向他显现,
3 对他说: ‘你要离开本地本族, 到我指示你的地方去。’
4 他就离开迦勒底人的地方, 住在哈兰。他父亲死后, 神又叫他从那里迁到你们现在所住的地方。
5 在这里 神并没有赐他产业, 连立足之地也没有。但 神应许把这地赐给他和他的后裔为业, 虽然那时他还没有儿子。
6 神就这样说: ‘你的后裔必在外地寄居, 人要奴役、虐待他们四百年。’
7 神又说: ‘奴役他们的那个国家, 我要亲自惩罚。以后, 他们要出来, 在这地方事奉我。’
8 神也赐他割礼为约。这样, 亚伯拉罕生了以撒, 第八天就给他行了割礼。后来, 以撒生雅各, 雅各生了十二位祖先。
9 "祖先妒忌约瑟, 把他卖到埃及去, 然而 神与他同在,
10 救他脱离一切苦难, 使他在埃及王法老面前, 有智慧、得恩宠。法老立他为首相, 管理埃及和法老的全家。
11 后来埃及和迦南全地遭遇饥荒、大灾难, 我们的祖先找不到粮食。
12 雅各听见埃及有谷粮, 就派我们的祖先去, 这是第一次。
13 第二次的时候, 约瑟就向哥哥们表露自己的身世, 法老才知道约瑟的家世。
14 约瑟就派人去把他父亲雅各和全家七十五人都接来。
15 于是雅各下了埃及。后来他和我们祖先都死了,
16 运到示剑, 埋葬在亚伯拉罕用银子向哈抹子孙买来的坟地里。
17 " 神给亚伯拉罕的应许快要实现的时候, 以色列人在埃及人口繁盛增多;
18 但是, 到了另一位不认识约瑟的君王兴起统治埃及的时候,
19 他就谋害我们的同胞, 虐待我们的祖先, 逼他们拋弃自己的婴孩, 不容婴孩存活。
20 就在那时候, 摩西出生了, 他非常俊美, 在父亲的家中抚养了三个月。
21 他被拋弃的时候, 法老的女儿把他拾起来, 当作儿子抚养。
22 摩西学尽了埃及人的一切学问, 说话行事都有能力。
23 "到了四十岁, 他心中起了一个念头, 要去看望自己的同胞以色列人。
24 当他看见有一个人受欺负, 就去护卫, 为那受屈的抱不平, 打死了那个埃及人。
25 他以为同胞们都必知道 神要借着他的手拯救他们, 事实上他们却不知道。
26 第二天, 有人在打架, 摩西就出面调解, 说: ‘你们是弟兄, 为什么彼此欺负呢?’
27 那欺负人的把他推开, 说: ‘谁立了你作我们的领袖和审判官呢?
28 难道你想杀我, 像昨天杀那个埃及人一样吗?’
29 摩西因为这句话, 就逃到米甸地寄居, 在那里生了两个儿子。
30 "过了四十年, 在西奈山的旷野, 有一位使者, 在荆棘中的火焰里, 向摩西显现。
31 他见了这个异象, 十分惊奇; 他正上前察看的时候, 就有主的声音说:
32 ‘我是你祖宗的 神, 就是亚伯拉罕、以撒、雅各的 神。’摩西战战兢兢, 不敢观看。
33 主对他说: ‘把你脚上的鞋脱掉, 因为你所站的地方是圣地。
34 我的子民在埃及所受的痛苦, 我实在看见了; 他们的叹息我也听见了, 我下来是要救他们。你来, 我要派你到埃及去。’
35 他们拒绝了这位摩西, 说: ‘谁立了你作领袖和审判官呢?’但 神借着在荆棘中向他显现的使者的手, 派他作领袖和救赎者。
36 这人领他们出来, 并且在埃及地、红海和旷野, 行奇事神迹四十年。
37 以前那位对以色列人说‘ 神要从你们弟兄中间, 给你们兴起一位先知像我’的, 就是这摩西。
38 那曾经在旷野的大会中, 和那在西奈山上对他说话的使者同在, 也与我们的祖先同在的, 就是他。他领受了活的圣言, 传给我们。
39 我们的祖先不肯听从他, 反而把他推开, 他们的心已经转向了埃及,
40 就对亚伦说: ‘给我们做一些神像, 可以走在我们前头。因为把我们从埃及地领出来的那个摩西, 我们不知道他遭遇了什么事。’
41 在那些日子里, 他们做了一个牛犊, 把祭物献给那偶像, 并且因自己手所做的而欢乐。
42 于是 神转身离开, 任凭他们事奉天象, 正如先知书所说: ‘以色列家啊, 你们在旷野四十年, 岂是将祭牲和祭物献给我呢?
43 你们抬着摩洛的帐幕, 和理番神的星, 就是你们做来敬拜的像。所以我要把你们放逐到巴比伦那一边去。’
44 "我们的祖先在旷野有作证的帐幕, 就是跟摩西谈话的那位指示他, 依照他看见的样式做的。
45 我们的祖先相继承受了这帐幕, 神把外族人从他们面前赶走以后, 他们就同约书亚把帐幕带进所得为业的地方, 直到大卫的日子。
46 大卫在 神面前蒙了恩, 就求为雅各的 神找个居所,
47 而由所罗门为他建造殿宇。
48 其实至高者并不住人手所造的, 正如先知说:
49 ‘主说: 天是我的宝座, 地是我的脚凳, 你们要为我建造怎样的殿呢?哪里是我安息的地方呢?
50 这一切不都是我手所造的吗?’
51 "你们颈项刚硬、心和耳都未受割礼的人哪! 你们时常抗拒圣灵, 你们的祖先怎样, 你们也怎样。
52 有哪一个先知, 你们的祖先不迫害呢?你们杀了那些预先宣告那义者要来的人, 现在又把那义者出卖了, 杀害了。
53 你们领受了由天使传达的律法, 却不遵守。"
54 众人听了这些话, 心中非常恼怒, 就向着司提反咬牙切齿。
55 但司提反被圣灵充满, 定睛望着天, 看见 神的荣耀, 并且看见耶稣站在 神的右边,
56 就说: "看哪! 我看见天开了, 人子站在 神的右边。"
57 众人大声喊叫, 掩着耳朵, 一齐向他冲过去,
58 把他推出城外, 用石头打他。那些证人把自己的衣服, 放在一个名叫扫罗的青年人脚前。
59 他们用石头打司提反的时候, 他呼求说: "主耶稣啊, 求你接收我的灵魂! "
60 然后跪下来大声喊着说: "主啊, 不要把这罪归给他们! "说了这话, 就睡了。