1 Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată, şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;
2 căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea.
3 Căci cînd eram încă fiu la tatăl meu, şi fiu gingaş şi singur la mama mea,
4 el mă învăţa atunci, şi-mi zicea: ,,Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!
5 Dobîndeşte înţelepciune, dobîndeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate dela ele.
6 N'o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte -o, şi te va ocroti!
7 Iată începutul înţelepciunii: dobîndeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobîndeşte priceperea.
8 Înalţă -o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.
9 Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.
10 Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
11 Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
12 Cînd vei umbla, pasul nu-ţi va fi stînjenit; şi cînd vei alerga, nu te vei poticni.
13 Ţine învăţătura, n'o lăsa din mînă; păstrează -o, căci ea este viaţa ta.
14 Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
15 Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte -o, şi treci înainte!
16 Căci ei nu dorm, dacă n'au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
17 căci ei mănîncă pîne nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.
18 Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescînd pînă la miezul zilei.
19 Calea celor răi este ca întunerecul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.
20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele!
21 Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale!
22 Căci ele sînt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.
23 Păzeşte-ţi inima mai mult de cît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.
24 Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
25 Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
26 Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărîte:
27 nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.
1 아들들아 아비의 훈계를 들으며 명철을 얻기에 주의하라
2 내가 선한 도리를 너희에게 전하노니 내 법을 떠나지 말라
3 나도 내 아버지에게 아들이었었으며 내 어머니 보기에 유약한 외아들이었었노라
4 아버지가 내게 가르쳐 이르기를 내 말을 네 마음에 두라 내 명령을 지키라 그리하면 살리라
5 지혜를 얻으며 명철을 얻으라 내 입의 말을 잊지 말며 어기지 말라
6 지혜를 버리지 말라 그가 너를 보호하리라 그를 사랑하라 그가 너를 지키리라
7 지혜가 제일이니 지혜를 얻으라 ! 무릇 너의 얻은 것을 가져 명철을 얻을지니라
8 그를 높이라 그리하면 그가 너를 높이 들리라 만일 그를 품으면 그가 너를 영화롭게 하리라
9 그가 아름다운 관을 네 머리에 두겠고 영화로운 면류관을 네게 주리라 하였느니라
10 내 아들아 들으라 내 말을 받으라 ! 그리하면 네 생명의 해가 길리라
11 내가 지혜로운 길로 네게 가르쳤으며 정직한 첩경으로 너를 인도하였은즉
12 다닐 때에 네 걸음이 곤란하지 아니하겠고 달려갈 때에 실족하지 아니하리라
13 훈계를 굳게 잡아 놓치지 말고 지키라 이것이 네 생명이니라
14 사특한 자의 첩경에 들어가지 말며 악인의 길로 다니지 말지어다
15 그 길을 피하고 지나가지 말며 돌이켜 떠나갈지어다
16 그들은 악을 행하지 못하면 자지 못하며 사람을 넘어뜨리지 못하면 잠이 오지 아니하며
17 불의의 떡을 먹으며 강포의 술을 마심이니라
18 의인의 길은 돋는 햇볕 같아서 점점 빛나서 원만한 광명에 이르거니와
19 악인의 길은 어둠 같아서 그가 거쳐 넘어져도 그것이 무엇인지 깨닫지 못하느니라
20 내 아들아 내 말에 주의하며 나의 이르는 것에 네 귀를 기울이라
21 그것을 네 눈에서 떠나게 말며 네 마음 속에 지키라
22 그것은 얻는 자에게 생명이 되며 그 온 육체의 건강이 됨이니라
23 무릇 지킬만한 것보다 더욱 네 마음을 지키라 생명의 근원이 이에서 남이니라
24 궤휼을 네 입에서 버리며 사곡을 네 입술에서 멀리하라
25 네 눈은 바로 보며 네 눈꺼풀은 네 앞을 곧게 살펴
26 네 발의 행할 첩경을 평탄케 하며 네 모든 길을 든든히 하라
27 우편으로나 좌편으로나 치우치지 말고 네 발을 악에서 떠나게 하라