1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

2 Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

4 Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

10 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

11 Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

12 Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

14 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

15 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

19 Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

20 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

22 Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

24 Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

25 Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

27 Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

28 Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

30 Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

31 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

1 Salomon sananlaskut. Viisas poika on isänsä ilo, tyhmä poika on äitinsä murhe.

2 Väärintekijää eivät hänen aarteensa auta, mutta oikeamielisyys pelastaa kuolemasta.

3 Nuhteetonta Herra varjelee nälältä, mutta jumalattoman haluja hän ei täytä.

4 Köyhyys seuraa kättä, joka työtä karttaa, toimeliaat kädet tuovat rikkauden.

5 Viisas se, joka kesällä kerää, häpeä sille, joka korjuuaikana makaa.

6 Hurskaalla on päänsä päällä siunaus, jumalattoman suussa piilee väkivalta.

7 Vanhurskaan muistoa siunataan, jumalattoman nimikin maatuu.

8 Ymmärtäväinen ottaa ohjeet varteen, mutta mieletön etsii tuhoaan.

9 Turvassa kulkee, joka vilpittä kulkee, joka poikkeaa polulta, ei salassa pysy.

10 Kavala silmänisku tuo tuskaa, ja mieletön puhe vie tuhoon.

11 Vanhurskaan suu on elämän lähde, jumalattoman suussa piilee väkivalta.

12 Viha ajaa ihmiset toisiaan vastaan, rakkaus peittää paljotkin rikkomukset.

13 Järkevän huulilta lähtevät viisauden sanat, tyhmyrin selässä soikoon keppi!

14 Viisas panee tiedon visusti talteen, mutta vahinko on valmis, kun hullu puhuu.

15 Omaisuus on rikkaalle vahva varustus, puute murentaa köyhän majan.

16 Mitä vanhurskas ansaitsee, on elämäksi, mitä jumalaton hankkii, koituu synniksi.

17 Joka taipuu kuriin, vaeltaa elämän tietä, nuhteista piittaamaton kulkee harhaan.

18 Joka vihansa salaa, se valheita puhuu, hullu se, joka panettelee ja parjaa.

19 Paljossa puheessa vaanii synti, viisas se, joka kielensä hillitsee.

20 Hurskaan puhe on puhtainta hopeaa, jumalattoman ajatus ei paljoa paina.

21 Hurskaan sanat ruokkivat monia, tyhmät nääntyvät ymmärryksen puutteeseen.

22 Herran siunaus menestyksen antaa, omin voimin sitä ei lisätä.

23 Ilkityöt ovat hullun huvi, järkevä saa ilonsa viisaudesta.

24 Mitä jumalaton pelkää, siihen hän törmää, mitä hurskas toivoo, se hänelle annetaan.

25 Myrskyn mentyä jumalaton on poissa, mutta vanhurskaalla on kestävä perusta.

26 Mitä etikka hampaille ja savu silmille, sitä on laiskuri isännälleen.

27 Herran pelko kartuttaa elinpäiviä, jumalattomalta vuodet hupenevat.

28 Hurskaan odotus johtaa iloon, jumalattoman toivo pettää.

29 Herra on viattoman vahva linna, mutta väärintekijän hän murskaa.

30 Oikeamielinen ei ikinä horju, mutta jumalattomalla ei ole missään turvaa.

31 Vanhurskaan suusta viisaus versoo, mutta myrkyllinen kieli leikataan poikki.

32 Hurskaan sanat ovat rakkauden sanoja, jumalattoman puhe valhetta ja vimmaa.