22 Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;

23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului.

24 Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.

25 Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S'a dat pe Sine pentru ea,

26 ca s'o sfinţească, după ce a curăţit -o prin botezul cu apă prin Cuvînt,

27 ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără sbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă şi fără prihană.

28 Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuş.

29 Căci nimeni nu şi -a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica;

30 pentrucă noi sîntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui.

31 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup.

32 Taina aceasta este mare-(vorbesc despre Hristos şi despre Biserică). -

33 Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.

22 The wives! to your own husbands subject yourselves, as to the Lord,

23 because the husband is head of the wife, as also the Christ [is] head of the assembly, and he is saviour of the body,

24 but even as the assembly is subject to Christ, so also [are] the wives to their own husbands in everything.

25 The husbands! love your own wives, as also the Christ did love the assembly, and did give himself for it,

26 that he might sanctify it, having cleansed [it] with the bathing of the water in the saying,

27 that he might present it to himself the assembly in glory, not having spot or wrinkle, or any of such things, but that it may be holy and unblemished;

28 so ought the husbands to love their own wives as their own bodies: he who is loving his own wife -- himself he doth love;

29 for no one ever his own flesh did hate, but doth nourish and cherish it, as also the Lord -- the assembly,

30 because members we are of his body, of his flesh, and of his bones;

31 for this cause shall a man leave his father and mother, and shall be joined to his wife, and they shall be -- the two -- for one flesh;

32 this secret is great, and I speak in regard to Christ and to the assembly;

33 but ye also, every one in particular -- let each his own wife so love as himself, and the wife -- that she may reverence the husband.