1 Pune trîmbiţa în gură! Vrăjmaşul vine ca un vultur peste Casa Domnului! Căci au călcat legămîntul Meu, şi au păcătuit împotriva Legii Mele.

2 Atunci vor striga către Mine: ,,Dumnezeule, noi Te cunoaştem, noi, Israel!`` -

3 Israel a lepădat binele cu scîrbă; de aceea vrăjmaşul îi va urmări.

4 Au pus împăraţi fără porunca Mea, şi căpetenii fără ştirea Mea; au făcut idoli din argintul şi aurul lor: deaceea vor fi nimiciţi.

5 Viţelul tău este o scîrbă, Samario! Mînia Mea s'a aprins împotriva lor! Pînă cînd nu vor voi ei să se ţină curaţi?

6 Idolul acesta vine din Israel, un lucrător l -a făcut, şi nu este Dumnezeu. Deaceea, viţelul Samariei va fi făcut bucăţi!

7 Fiindcă au sămănat vînt, vor secera furtună. Nu le va creşte un spic de grîu; ce va răsări, nu va da făină, şi dacă ar da, ar mînca -o străinii.

8 Israel este nimicit! Acum ei au ajuns printre neamuri ca un vas fără preţ.

9 Căci s'au dus în Asiria, ca un măgar sălbatic care umblă răsleţ. Efraim a dat daruri ca să aibă prieteni!

10 Chiar dacă ei dau daruri neamurilor, tot îi voi apăsa, ca să înceteze pentru puţină vreme să mai ungă vreun împărat şi domni.

11 Căci Efraim a zidit multe altare ca să păcătuiască, şi altarele acestea l-au făcut să cadă în păcat.

12 Chiar dacă -i scriu toate poruncile Legii Mele, totuş ele sînt privite ca ceva străin.

13 Ei junghie vitele pe cari Mi le aduc, şi carnea le -o mînîncă; deaceea Domnul nu le primeşte! Acum Domnul Îşi aduce aminte de nelegiuirea lor, şi le va pedepsi păcatele: se vor întoarce în Egipt!

14 Căci Israel a uitat pe Cel ce l -a făcut, şi -a zidit palate, şi Iuda a înmulţit cetăţile întărite; deaceea voi trimete foc în cetăţile lor, şi le va mistui palatele.

1 `Unto thy mouth -- a trumpet, As an eagle against the house of Jehovah, Because they transgressed My covenant, And against My law they have rebelled.

2 To Me they cry, `My God, we -- Israel -- have known Thee.`

3 Cast off good hath Israel, an enemy pursueth him.

4 They have made kings, and not by Me, They have made princes, and I have not known, Their silver and their gold they have made to them idols, So that they are cut off.

5 Cast off hath thy calf, O Samaria, Burned hath Mine anger against them, Till when are they not capable of purity?

6 For even it [is] of Israel; an artificer made it, And it [is] not God, For the calf of Samaria is fragments!

7 For wind they sow, and a hurricane they reap, Stalk it hath none -- a shoot not yielding grain, If so be it yield -- strangers do swallow it up.

8 Israel hath been swallowed up, Now they have been among nations, As a vessel in which is no delight.

9 For they -- they have gone up [to] Asshur, A wild ass alone by himself [is] Ephraim, They have hired lovers!

10 Also though they hire among nations, Now I gather them, and they are pained a little, From the burden of a king of princes.

11 Because Ephraim did multiply altars to sin, They have been to him altars to sin.

12 I write for him numerous things of My law, As a strange thing they have been reckoned.

13 The sacrifices of Mine offerings! They sacrifice flesh, and they eat, Jehovah hath not accepted them, Now doth He remember their iniquity, And inspect their sin, They -- [to] Egypt they turn back.

14 And forget doth Israel his Maker, and buildeth temples, And Judah hath multiplied cities of defence, And I have sent a fire into his cities, And it hath consumed their palaces!