1 The song of songs, which is Solomon's.

2 Let him kiss me with the kisses of his mouth; For thy love is better than wine.

3 Thine ointments savour sweetly; Thy name is an ointment poured forth: Therefore do the virgins love thee.

4 Draw me, we will run after thee! -The king hath brought me into his chambers-We will be glad and rejoice in thee, We will remember thy love more than wine. They love thee uprightly.

5 I am black, but comely, daughters of Jerusalem, As the tents of Kedar, As the curtains of Solomon.

6 Look not upon me, because I am black; Because the sun hath looked upon me. My mother's children were angry with me: They made me keeper of the vineyards; Mine own vineyard have I not kept.

7 Tell me, thou whom my soul loveth, Where thou feedest {thy flock}, Where thou makest it to rest at noon; For why should I be as one veiled Beside the flocks of thy companions?

8 If thou know not, thou fairest among women, Go thy way forth by the footsteps of the flock, And feed thy kids beside the shepherds' booths.

9 I compare thee, my love, To a steed in Pharaoh's chariots.

10 Thy cheeks are comely with bead-rows, Thy neck with ornamental chains.

11 We will make thee bead-rows of gold With studs of silver.

12 While the king is at his table, My spikenard sendeth forth its fragrance.

13 A bundle of myrrh is my beloved unto me; He shall pass the night between my breasts.

14 My beloved is unto me a cluster of henna-flowers In the vineyards of Engedi.

15 Behold, thou art fair, my love; Behold, thou art fair: thine eyes are doves.

16 Behold, thou art fair, my beloved, yea, pleasant; Also our bed is green.

17 The beams of our houses are cedars, Our rafters are cypresses.

1 Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon.

2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vinul,

3 mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele!

4 Trage-mă după tine! Şi haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli şi ne vom bucura de tine; vom lăuda desmierdările tale mai mult de cît vinul! Pe drept eşti iubit.

5 Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sînt corturile Chedarului, şi cum sînt covoarele lui Solomon.

6 Nu vă uitaţi că sînt aşa de negricioasă, căci m'a ars soarele. Fiii mamei mele s'au mîniat pe mine, şi m'au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseţii mele n'am păzit -o.

7 Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea, unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarăşilor tăi? -

8 Dacă nu ştii, o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieşi pe urmele oilor, şi paşte-ţi iezii lîngă colibele păstorilor.

9 Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon, te asemăn eu pe tine, scumpa mea.

10 Ce frumoşi îţi sînt obrajii în mijlocul lănţişoarelor dela gît, şi ce frumos îţi este gîtul în mijlocul şirurilor de mărgăritare!

11 Îţi vom face deci lănţişoare de aur, cu stropituri de argint. -

12 Cît stă împăratul la masa lui, nardul meu îşi răspîndeşte mirosul.

13 Prea iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir, care se odihneşte între ţîţele mele.

14 Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de măliniţă, din viile din En-Ghedi. -

15 Ce frumoasă eşti, iubito, uite ce frumoasă eşti, cu ochii tăi de porumbiţă! -

16 Ce frumos eşti, prea iubitule, ce plăcut eşti! Verdeaţa este patul nostru! -

17 Cedrii sînt grinzile caselor noastre, şi chiparoşii sînt pardoselele noastre. -