1 If then {there be} any comfort in Christ, if any consolation of love, if any fellowship of {the} Spirit, if any bowels and compassions,

2 fulfil my joy, that ye may think the same thing, having the same love, joined in soul, thinking one thing;

3 {let} nothing {be} in the spirit of strife or vain glory, but, in lowliness of mind, each esteeming the other as more excellent than themselves;

4 regarding not each his own {qualities}, but each those of others also.

5 For let this mind be in you which {was} also in Christ Jesus;

6 who, subsisting in the form of God, did not esteem it an object of rapine to be on an equality with God;

7 but emptied himself, taking a bondman's form, taking his place in {the} likeness of men;

8 and having been found in figure as a man, humbled himself, becoming obedient even unto death, and {that the} death of {the} cross.

9 Wherefore also God highly exalted him, and granted him a name, that which is above every name,

10 that at the name of Jesus every knee should bow, of heavenly and earthly and infernal {beings},

11 and every tongue confess that Jesus Christ {is} Lord to God {the} Father's glory.

12 So that, my beloved, even as ye have always obeyed, not as in my presence only, but now much rather in my absence, work out your own salvation with fear and trembling,

13 for it is God who works in you both the willing and the working according to {his} good pleasure.

14 Do all things without murmurings and reasonings,

15 that ye may be harmless and simple, irreproachable children of God in the midst of a crooked and perverted generation; among whom ye appear as lights in {the} world,

16 holding forth {the} word of life, so as to be a boast for me in Christ's day, that I have not run in vain nor laboured in vain.

17 But if also I am poured out as a libation on the sacrifice and ministration of your faith, I rejoice, and rejoice in common with you all.

18 In like manner do *ye* also rejoice, and rejoice with me.

19 But I hope in {the} Lord Jesus to send Timotheus to you shortly, that *I* also may be refreshed, knowing how ye get on.

20 For I have no one like-minded who will care with genuine feeling how ye get on.

21 For all seek their own things, not the things of Jesus Christ.

22 But ye know the proof of him, that, as a child a father, he has served with me in the work of the glad tidings.

23 Him therefore I hope to send immediately, as soon as I shall see how it goes with me:

24 but I trust in {the} Lord that I myself also shall soon come;

25 but I have thought it necessary to send to you Epaphroditus, my brother and fellow-workman and fellow-soldier, but your messenger and minister to my need,

26 since he had a longing desire after you all, and was distressed because ye had heard that he was sick;

27 for he was also sick close to death, but God had mercy on him, and not indeed on him alone, but also on me, that I might not have sorrow upon sorrow.

28 I have sent him therefore the more diligently, that seeing him ye might again rejoice, and that *I* might be the less sorrowful.

29 Receive him therefore in {the} Lord with all joy, and hold such in honour;

30 because for the sake of the work he drew near even to death, venturing his life that he might fill up what lacked in your ministration toward me.

1 Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mîngîiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire şi vreo îndurare,

2 faceţi-mi bucuria deplină, şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gînd.

3 Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai pe sus de el însuş.

4 Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.

5 Să aveţi în voi gîndul acesta, care era şi în Hristos Isus:

6 El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n'a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,

7 ci S'a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor.

8 La înfăţişare a fost găsit ca un om, S'a smerit şi S'a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.

9 Deaceea şi Dumnezeu L -a înălţat nespus de mult, şi I -a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume;

10 pentruca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pămînt şi de supt pămînt,

11 şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.

12 Astfel dar, prea iubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi pînă la capăt mîntuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai cînd sînt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea.

13 Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.

14 Faceţi toate lucrurile fără cîrtiri şi fără şovăieli,

15 ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume,

16 ţinînd sus Cuvîntul vieţii; aşa ca, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n'am alergat, nici nu m'am ostenit în zădar.

17 Şi chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa şi slujba credinţei voastre, eu mă bucur şi mă bucur cu voi toţi.

18 Tot aşa şi voi, bucuraţi-vă, şi bucuraţi-vă împreună cu mine.

19 Nădăjduiesc, în Domnul Isus, să vă trimet în curînd pe Timotei, ca să fiu şi eu cu inimă bună cînd o să am ştiri despre voi.

20 Căci n'am pe nimeni, care să-mi împărtăşească simţirile ca el, şi să se îngrijească într'adevăr de starea voastră.

21 Ce -i drept, toţi umblă după foloasele lor, şi nu după ale lui Isus Hristos.

22 Ştiţi rîvna lui încercată; cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei.

23 Pe el dar, nădăjduiesc să vi -l trimet, de îndatăce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile cu privire la mine.

24 Şi am încredere în Domnul că în curînd voi veni şi eu.

25 Am socotit de trebuinţă să vă trimet pe Epafrodit, fratele şi tovarăşul meu de lucru şi de luptă, trimesul şi slujitorul vostru pentru nevoile mele.

26 Căci dorea ferbinte să vă vădă pe toţi; şi era foarte mîhnit, pentrucă aflaserăţi că a fost bolnav.

27 Ce -i drept, a fost bolnav, şi foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să n'am întristare peste întristare.

28 L-am trimes dar cu atît mai în grabă, ca să -l vedeţi şi să vă bucuraţi iarăş, şi să fiu şi eu mai puţin mîhnit.

29 Primiţi -l deci în Domnul, cu toată bucuria; şi preţuiţi pe astfel de oameni.

30 Căci pentru lucrul lui Hristos a fost el aproape de moarte, şi şi -a pus viaţa în joc, ca să împlinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.