1 Quando giunse il settimo mese, e i figli d’Israele si furono stabiliti nelle loro città, il popolo si radunò come un sol uomo a Gerusalemme. 2 Allora Iesua, figlio di Iosadac, con i suoi fratelli sacerdoti, e Zorobabele, figlio di Sealtiel, con i suoi fratelli, si alzarono e costruirono l’altare dell’Iddio d’Israele, per offrirvi sopra degli olocausti, com’è scritto nella legge di Mosè, uomo di Dio. 3 Ristabilirono l’altare sulle sue basi, benché avessero paura a causa dei popoli delle terre vicine, e vi offrirono sopra olocausti all’Eterno: gli olocausti del mattino e della sera. 4 Celebrarono la festa delle Capanne, nel modo che è scritto, e offrirono giorno per giorno olocausti, secondo il numero prescritto per ciascun giorno; 5 poi offrirono l’olocausto perenne, gli olocausti dei noviluni e di tutte le solennità sacre dell’Eterno, e quelli di chiunque faceva qualche offerta volontaria all’Eterno. 6 Dal primo giorno del settimo mese cominciarono a offrire olocausti all’Eterno; ma le fondamenta del tempio dell’Eterno non erano ancora state gettate. 7 Diedero del denaro agli scalpellini e ai falegnami, dei viveri, delle bevande e dell’olio ai Sidoni e ai Tiri perché portassero per mare fino a Iafo del legno di cedro del Libano, secondo la concessione che Ciro, re di Persia, aveva fatto loro. 8 Nel secondo mese del secondo anno del loro arrivo alla casa di Dio a Gerusalemme, Zorobabele, figlio di Sealtiel, Iesua, figlio di Iosadac, con gli altri loro fratelli sacerdoti e Leviti, e tutti quelli che erano tornati dall’esilio a Gerusalemme, si misero all’opera; e incaricarono i Leviti dai vent’anni in su di dirigere i lavori della casa dell’Eterno. 9 Iesua, con i suoi figli e i suoi fratelli, Cadmiel con i suoi figli, figli di Giuda, si presentarono come un sol uomo per dirigere quelli che lavoravano alla casa di Dio; lo stesso fecero i figli di Chenadad con i loro figli e con i loro fratelli Leviti. 10 Quando i costruttori gettarono le fondamenta del tempio dell’Eterno, vi si fecero assistere i sacerdoti vestiti dei loro paramenti, con delle trombe, e i Leviti, figli di Asaf, con dei cembali, per lodare l’Eterno, secondo le direttive date da Davide, re d’Israele. 11 Essi cantavano rispondendosi a vicenda, celebrando e lodando l’Eterno, "perché egli è buono, perché la sua benignità verso Israele dura in eterno". Tutto il popolo mandava alte grida di gioia, lodando l’Eterno, perché si erano gettate le fondamenta della casa dell’Eterno. 12 Molti sacerdoti, Leviti e capifamiglia anziani che avevano visto la prima casa, piangevano ad alta voce mentre si gettavano le fondamenta della nuova casa. Molti altri invece alzavano le loro voci, gridando di gioia, 13 al punto che non si poteva distinguere il rumore delle grida di gioia da quello del pianto del popolo; perché il popolo gridava forte, e il rumore si udiva da lontano.

1 Când a venit luna a șaptea, copiii lui Israel erau în cetățile lor. Atunci, poporul s-a strâns ca un singur om la Ierusalim. 2 Iosua, fiul lui Ioțadac, cu frații săi preoții și Zorobabel, fiul lui Șealtiel*Mat. 1:12.Luca 3:27., cu frații săi s-au sculat și au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi-de-tot, după cum este scris*Deut. 12:5. în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu. 3 Au așezat din nou altarul pe temeliile lui, măcar că au avut să se teamă de popoarele țării, și au adus arderi-de-tot*Num. 28:3,4. Domnului: arderile-de-tot de dimineață și de seară. 4 Au prăznuit*Neem. 8:14,17.Zah. 14:16,17. Sărbătoarea Corturilor, cum*Exod 23:16. este scris, și au adus*Num. 29:12. zi de zi arderi-de-tot, după numărul poruncit pentru fiecare zi. 5 După aceea, au adus arderea-de-tot*Exod 29:38.Num. 28:3,11,19,26;29:2,8,13. necurmată, arderile-de-tot pentru fiecare lună nouă și pentru toate sărbătorile închinate Domnului, afară de cele pe care le aducea fiecare, ca daruri de bunăvoie Domnului. 6 Din cea dintâi zi a lunii a șaptea, au început să aducă Domnului arderi-de-tot. Însă temeliile Templului Domnului nu erau încă puse. 7 Au dat argint cioplitorilor de piatră și tâmplarilor și merinde*1 Împ. 5:6,9.2 Cron. 2:10.Fapte 12:20., băuturi și untdelemn sidonienilor și tirienilor, ca să aducă pe mare până la Iafo*2 Cron. 2:16.Fapte 9:36. lemne de cedru din Liban, după*Cap. 6:3. învoirea dată de Cirus, împăratul perșilor.

8 În al doilea an de la venirea lor la Casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în luna a doua, Zorobabel, fiul lui Șealtiel, Iosua, fiul lui Ioțadac, cu ceilalți frați ai lor, preoți și leviți, și toți cei ce se întorseseră din robie la Ierusalim s-au pus pe lucru și au însărcinat*1 Cron. 23:24,27. pe leviții de la douăzeci de ani în sus să vegheze asupra lucrărilor Casei Domnului. 9 Și Iosua*Cap. 2:40., cu fiii și frații săi, Cadmiel, cu fiii săi, fiii lui Iuda, fiii lui Henadad, cu fiii și frații lor leviții s-au pregătit toți, ca un om, să vegheze asupra celor ce lucrau la Casa lui Dumnezeu. 10 Când au pus lucrătorii temeliile Templului Domnului, au așezat*1 Cron. 16:5,6,42. pe preoți în veșminte, cu trâmbițe, și pe leviți, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să laude pe Domnul, după rânduiala lui David*1 Cron. 6:31;16:4;25:1., împăratul lui Israel. 11 Cântau*Exod 15:21.2 Cron. 7:3.Neem. 12:24. mărind și lăudând pe Domnul prin aceste cuvinte: „Căci*1 Cron. 16:34.Ps. 136:1. este bun, căci îndurarea Lui pentru Israel ține*1 Cron. 16:41.Ier. 33:11. în veac!" Și tot poporul scotea mari strigăte de bucurie, lăudând pe Domnul, pentru că puneau temeliile Casei Domnului. 12 Dar mulți*Hag. 2:3. din preoți și leviți, și din capii de familii mai în vârstă, care văzuseră casa dintâi, plângeau tare când se puneau sub ochii lor temeliile casei acesteia. Mulți alții își arătau bucuria prin strigăte, 13 așa încât nu se putea deosebi glasul strigătelor de bucurie de glasul plânsetelor poporului, căci poporul scotea mari strigăte, al căror sunet se auzea de departe.