1 L’Éternel parla à Moïse, et dit: 2 Fais-toi deux trompettes d’argent; tu les feras d’argent battu. Elles te serviront pour la convocation de l’assemblée et pour le départ des camps. 3 Quand on en sonnera, toute l’assemblée se réunira auprès de toi, à l’entrée de la tente d’assignation. 4 Si l’on ne sonne que d’une trompette, les princes, les chefs des milliers d’Israël, se réuniront auprès de toi. 5 Quand vous sonnerez avec éclat, ceux qui campent à l’orient partiront; 6 quand vous sonnerez avec éclat pour la seconde fois, ceux qui campent au midi partiront: on sonnera avec éclat pour leur départ. 7 Vous sonnerez aussi pour convoquer l’assemblée, mais vous ne sonnerez pas avec éclat. 8 Les fils d’Aaron, les sacrificateurs, sonneront des trompettes. Ce sera une loi perpétuelle pour vous et pour vos descendants. 9 Lorsque, dans votre pays, vous irez à la guerre contre l’ennemi qui vous combattra, vous sonnerez des trompettes avec éclat, et vous serez présents au souvenir de l’Éternel, votre Dieu, et vous serez délivrés de vos ennemis. 10 Dans vos jours de joie, dans vos fêtes, et à vos nouvelles lunes, vous sonnerez des trompettes, en offrant vos holocaustes et vos sacrifices d’actions de grâces, et elles vous mettront en souvenir devant votre Dieu. Je suis l’Éternel, votre Dieu.
11 Le vingtième jour du second mois de la seconde année, la nuée s’éleva de dessus le tabernacle du témoignage. 12 Et les enfants d’Israël partirent du désert de Sinaï, selon l’ordre fixé pour leur marche. La nuée s’arrêta dans le désert de Paran. 13 Ils firent ce premier départ sur l’ordre de l’Éternel par Moïse. 14 La bannière du camp des fils de Juda partit la première, No 2:3.avec ses corps d’armée. No 1:7.Le corps d’armée de Juda était commandé par Nachschon, fils d’Amminadab; 15 le corps d’armée de la tribu des fils d’Issacar, par Nethaneel, fils de Tsuar; 16 le corps d’armée de la tribu des fils de Zabulon, par Éliab, fils de Hélon. 17 Le tabernacle fut démonté; et les fils de Guerschon et les fils de Merari partirent, portant le tabernacle. 18 La bannière du camp de Ruben partit, avec ses corps d’armée. Le corps d’armée de Ruben était commandé par Élitsur, fils de Schedéur; 19 le corps d’armée de la tribu des fils de Siméon, par Schelumiel, fils de Tsurischaddaï; 20 le corps d’armée de la tribu des fils de Gad, par Éliasaph, fils de Déuel. 21 Les Kehathites partirent, portant No 4:4.le sanctuaire; et l’on dressait le tabernacle en attendant leur arrivée. 22 La bannière du camp des fils d’Éphraïm partit, avec ses corps d’armée. Le corps d’armée d’Éphraïm était commandé par Élischama, fils d’Ammihud; 23 le corps d’armée de la tribu des fils de Manassé, par Gamliel, fils de Pedahtsur; 24 le corps d’armée de la tribu des fils de Benjamin, par Abidan, fils de Guideoni. 25 La bannière du camp des fils de Dan partit, avec ses corps d’armée: elle formait l’arrière-garde de tous les camps. Le corps d’armée de Dan était commandé par Ahiézer, fils d’Ammischaddaï; 26 le corps d’armée de la tribu des fils d’Aser, par Paguiel, fils d’Ocran; 27 le corps d’armée de la tribu des fils de Nephthali, par Ahira, fils d’Énan. 28 Tel fut l’ordre d’après lequel les enfants d’Israël se mirent en marche selon leurs corps d’armée; et c’est ainsi qu’ils partirent.
29 Moïse dit à Hobab, fils de Réuel, le Madianite, beau-père de Moïse: Nous partons pour le lieu dont l’Éternel a dit: Je vous le donnerai. Viens avec nous, et nous te ferons du bien, car l’Éternel a promis de faire du bien à Israël. 30 Hobab lui répondit: Je n’irai point; mais j’irai dans mon pays et dans ma patrie. 31 Et Moïse dit: Ne nous quitte pas, je te prie; puisque tu connais les lieux où nous campons dans le désert, tu nous serviras de guide. 32 Et si tu viens avec nous, nous te ferons jouir du bien que l’Éternel nous fera. 33 Ils partirent de la montagne de l’Éternel, et marchèrent trois jours; l’arche de l’alliance de l’Éternel partit devant eux, et fit une marche de trois jours, pour leur chercher un lieu de repos. 34 La nuée de l’Éternel était au-dessus d’eux pendant le jour, lorsqu’ils partaient du camp. 35 Quand l’arche partait, Moïse disait: Ps 68:2.Lève-toi, Éternel! Et que tes ennemis soient dispersés! Que ceux qui te haïssent fuient devant ta face! 36 Et quand on la posait, il disait: Reviens, Éternel, aux myriades des milliers d’Israël!
1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2 „Fă-ți două trâmbițe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să-ți slujească pentru chemareaIs. 1:13. adunării și pentru pornirea taberelor. 3 Când se va sunaIer. 4:5.Ioel 2:15. cu ele, toată adunarea să se strângă la tine, la ușa cortului întâlnirii. 4 Când se va suna numai cu o trâmbiță, să se strângă la tine căpeteniile, mai-mariiExod 18:21. Cap. 1:16;7:2. peste miile lui Israel. 5 Când veți suna cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăscCap. 2:3. la răsărit; 6 când veți suna a doua oară cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăscCap. 2:10. la miazăzi; pentru plecarea lor, să se sune cu vâlvă. 7 Când va fi vorba de strângerea adunării, să sunațiVers. 3., dar să nuIoel 2:1. sunați cu vâlvă. 8 Din trâmbițeCap. 31:6.Ios. 6:4.1 Cron. 15:24.2 Cron. 13:12. să sune fiii lui Aaron, preoții. Aceasta să fie o lege veșnică pentru voi și pentru urmașii voștri. 9 Când veți mergeCap. 31:6.Ios. 6:5.2 Cron. 13:14. la război, în țara voastră, împotriva vrăjmașuluiJud. 2:18;4:3;6:9;10:8,12.1 Sam. 10:18.Ps. 106:42. care va lupta împotriva voastră, să sunați cu vâlvă din trâmbițe, și Domnul Dumnezeul vostru Își va aduce aminteGen. 8:1.Ps. 106:4. de voi și veți fi izbăviți de vrăjmașii voștri. 10 În zileleCap. 29:1.Lev. 23:24.1 Cron. 15:24.2 Cron. 5:12;7:6;29:26.Ezra 3:10.Neem. 12:35.Ps. 81:3. voastre de bucurie, la sărbătorile voastre și la lunile noi ale voastre, să sunați din trâmbițe, când vă veți aduce arderile-de-tot și jertfele de mulțumire, și ele vor face ca Dumnezeul vostru să-Și aducăVers. 9. aminte de voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru."
11 În ziua a douăzecea a lunii a doua a anului al doilea, s-a ridicatCap. 9:17. norul de pe cortul întâlnirii. 12 Și copiii lui Israel au pornitExod 40:36. Cap. 2:9,16,24,31. din pustia SinaiExod 19:1. Cap. 1:1;9:5. după taberele lor. Norul s-a oprit în pustiaGen. 21:21. Cap. 12:16; 13:3,26.Deut. 1:1. Paran. 13 Această cea dintâi plecare au făcut-o după poruncaVers. 5,6. Cap. 2:34. Domnului dată prin Moise. 14 ÎntâiCap. 2:3,9. a pornit steagul taberei fiilor lui Iuda, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Iuda era mai-mare NahșonCap. 1:7., fiul lui Aminadab; 15 peste oștirea seminției fiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Țuar; 16 peste oștirea seminției fiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon. 17 Când a fost desfăcut cortulCap. 1:51., au pornit întâi fiii lui Gherșon și fiii lui Merari, ducândCap. 4:24,31;7:6-8. cortul. 18 Apoi a pornit steagulCap. 2:10,16. taberei lui Ruben, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Ruben era mai-mare Elițur, fiul lui Ședeur; 19 peste oștirea seminției fiilor lui Simeon era Șelumiel, fiul lui Țurișadai; 20 peste oștirea seminției fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel. 21 Apoi au pornit chehatiții, ducând SfântulCap. 4:4,15;7:9. Locaș; până la venirea lor ceilalți întinseseră cortul. 22 Apoi a pornit steagulCap. 2:18,24. taberei fiilor lui Efraim, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Efraim era mai-mare Elișama, fiul lui Amihud; 23 peste oștirea seminției fiilor lui Manase era Gamliel, fiul lui Pedahțur; 24 peste oștirea seminției fiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni. 25 Apoi a pornit steagulCap. 2:25,31.Ios. 6:9. taberei fiilor lui Dan, împreună cu oștirile lui: ei erau coada tuturor taberelor. Peste oștirea lui Dan era mai-mare Ahiezer, fiul lui Amișadai; 26 peste oștirea seminției fiilor lui Așer era Paguiel, fiul lui Ocran; 27 peste oștirea seminției fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan. 28 AcestaCap. 2:34. a fost șirul în care au pornit copiii lui Israel, după oștirile lor; așa au plecat.
29 Moise a zis lui Hobab, fiul lui ReuelExod 2:18., Madianitul, socrul lui Moise: „Noi plecăm spre locul despre care Domnul a zis: ‘Eu vi-lGen. 12:7. voi da.’ Vino cu noi, și îți vom faceJud. 1:16;4:11. bine, căci DomnulGen. 32:12.Exod 3:8;6:7,8. a făgăduit că va face bine lui Israel." 30 Hobab i-a răspuns: „Nu pot să merg, ci mă voi duce în țara mea și în locul meu de naștere." 31 Și Moise a zis: „Nu ne părăsi, te rog, fiindcă tu cunoști locurile unde putem să tăbărâm în pustie, deci tu să ne fiiIov 29:15. călăuză. 32 Și dacă vii cu noi, te vom face să te bucuri de bineleJud. 1:16. pe care ni-l va face Domnul." 33 Ei au plecat de la munteleExod 3:1. Domnului și au mers trei zile; chivotul legământului Domnului a pornit înaintea lorDeut. 1:33.Ios. 3:3,4,6.Ps. 132:8.Ier. 31:2.Ezec. 20:6. și a făcut un drum de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă. 34 NorulExod 13:21.Neem. 9:12,19. Domnului era deasupra lor în timpul zilei, când porneau din tabără. 35 Când pornea chivotul, Moise zicea: „Scoală-TePs. 68:1,2;132:8., Doamne, ca să se împrăștie vrăjmașii Tăi și să fugă dinaintea Feței Tale cei ce Te urăsc!" 36 Iar când îl așezau, zicea: „Întoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!"
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)