1 Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage* necurmat și să nu se lase. 2 El le-a zis: „Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea și de oameni nu se rușina.3 În cetatea aceea era și o văduvă, care venea des la el și-i zicea: ‘Fă-mi dreptate în cearta cu pârâșul meu.’4 Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar în urmă, și-a zis: ‘Măcar că de Dumnezeu nu mă tem și de oameni nu mă rușinez,5 totuși, pentru că*văduva aceasta mă tot necăjește, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.’"6 Domnul a adăugat: „Auziți ce zice judecătorul nedrept?7 Și Dumnezeu*nu va face dreptate aleșilor Lui, care strigă zi și noapte către El, măcar că zăbovește față de ei?8 Vă spun că*le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credință pe pământ?"