1 Then after a period of fourteen years I went up again to Jerusalem with Barnabas, taking Titus also with me. 2 I went up by revelation, and I laid before them the Good News which I preach among the Gentiles, but privately before those who were respected, for fear that I might be running, or had run, in vain. 3 But not even Titus, who was with me, being a Greek, was compelled to be circumcised. 4 This was because of the false brothers secretly brought in, who stole in to spy out our liberty which we have in Christ Jesus, that they might bring us into bondage, 5 to whom we gave no place in the way of subjection, not for an hour, that the truth of the Good News might continue with you. 6 But from those who were reputed to be important—whatever they were, it makes no difference to me; God doesn’t show partiality to man—they, I say, who were respected imparted nothing to me, 7 but to the contrary, when they saw that I had been entrusted with the Good News for the uncircumcised, even as Peter with the Good News for the circumcised— 8 for he who worked through Peter in the apostleship with the circumcised also worked through me with the Gentiles— 9 and when they perceived the grace that was given to me, James and Cephas and John, those who were reputed to be pillars, gave to Barnabas and me the right hand of fellowship, that we should go to the Gentiles, and they to the circumcision. 10 They only asked us to remember the poor—which very thing I was also zealous to do.

11 But when Peter came to Antioch, I resisted him to his face, because he stood condemned. 12 For before some people came from James, he ate with the Gentiles. But when they came, he drew back and separated himself, fearing those who were of the circumcision. 13 And the rest of the Jews joined him in his hypocrisy, so that even Barnabas was carried away with their hypocrisy. 14 But when I saw that they didn’t walk uprightly according to the truth of the Good News, I said to Peter before them all, "If you, being a Jew, live as the Gentiles do, and not as the Jews do, why do you compel the Gentiles to live as the Jews do?

15 "We, being Jews by nature and not Gentile sinners, 16 yet knowing that a man is not justified by the works of the law but through faith in Jesus Christ, even we believed in Christ Jesus, that we might be justified by faith in Christ and not by the works of the law, because no flesh will be justified by the works of the law. 17 But if while we sought to be justified in Christ, we ourselves also were found sinners, is Christ a servant of sin? Certainly not! 18 For if I build up again those things which I destroyed, I prove myself a law-breaker. 19 For I through the law died to the law, that I might live to God. 20 I have been crucified with Christ, and it is no longer I who live, but Christ lives in me. That life which I now live in the flesh, I live by faith in the Son of God, who loved me and gave himself up for me. 21 I don’t reject the grace of God. For if righteousness is through the law, then Christ died for nothing!"

1 După paisprezece ani, m-am*Fapte 15:2. suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba și am luat cu mine și pe Tit. 2 M-am suit, în urma unei descoperiri, și le-am*Fapte 15:12. arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg*Filip. 2:16.1 Tes. 3:5. sau să fi alergat în zadar. 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur 4 din pricina fraților*Fapte 15:1,24.2 Cor. 11:26. mincinoși, furișați și strecurați printre noi ca să pândească slobozenia*Cap. 3:25;5:1,13. pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să*2 Cor. 11:20. Cap. 4:3,9. ne aducă la robie; 5 noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul*Vers. 14. Cap. 3:1;4:16. Evangheliei să rămână cu voi. 6 Cei*Cap. 6:3. ce sunt socotiți ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu*Fapte 10:34.Rom. 2:11. nu caută la fața oamenilor – aceștia, zic, ei, cei cu vază, nu*2 Cor. 12:11. mi-au adăugat nimic. 7 Ba dimpotrivă, când au văzut*Fapte 13:46.Rom. 1:5;11:13.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11. că mie îmi*1 Tes. 2:4. fusese încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredințată Evanghelia pentru cei tăiați împrejur – 8 căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiați împrejur făcuse*Fapte 9:15;13:2;22:21;26:17,18.1 Cor. 15:10. Cap. 1:16.Col. 1:29. și din mine apostolul neamurilor*Cap. 3:5. – 9 și când au cunoscut harul*Mat. 16:18.Efes. 2:20.Apoc. 21:14. care-mi fusese dat, Iacov, Chifa și Ioan, care sunt priviți ca stâlpi*Rom. 1:5;12:3,6;15:15.1 Cor. 15:10.Efes. 3:8., mi-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă de însoțire, ca să mergem să propovăduim: noi la neamuri, iar ei la cei tăiați împrejur. 10 Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, și chiar așa*Fapte 11:30;24:17.Rom. 15:25.1 Cor. 16:1.2 Cor. 8:9. am și căutat să fac.

11 Dar*Fapte 15:35. când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă în față, căci era de osândit. 12 În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el*Fapte 10:28;11:3. mânca împreună cu neamurile, dar când au venit ei, s-a ferit și a stat deoparte de teama celor tăiați împrejur. 13 Împreună cu el au început să se prefacă și ceilalți iudei, așa că până și Barnaba a fost prins în lațul fățărniciei lor. 14 Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul*Vers. 5. Evangheliei, am spus lui Chifa în fața*1 Tim. 5:20. tuturor: „Dacă*Fapte 10:28.Fapte 11:3. tu, care ești iudeu, trăiești ca neamurile, și nu ca iudeii, cum silești pe neamuri să trăiască în felul iudeilor?" 15 Noi*Fapte 15:10,11. suntem iudei din fire, iar nu păcătoși*Mat. 9:11.Efes. 2:3,12. dintre neamuri. 16 Totuși, fiindcă știm*Fapte 13:38,39. că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci*Rom. 1:17;3:22,28;8:3. Cap. 3:24.Evr. 7:18,19. numai prin credința în Isus Hristos, am crezut și noi în Hristos Isus, ca să fim socotiți neprihăniți prin credința în Hristos, iar nu prin*Ps. 143:2.Rom. 3:20. Cap. 3:11. faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17 Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiți neprihăniți în Hristos, și noi înșine am fi găsiți ca păcătoși*1 Ioan 3:8,9., este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum! 18 Căci, dacă zidesc iarăși lucrurile pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege. 19 Căci eu, prin*Rom. 8:2. Lege, am*Rom. 6:14;7:4,6. murit față de Lege, ca să trăiesc*Rom. 6:11.2 Cor. 5:15.1 Tes. 5:10.Evr. 9:14.1 Pet. 4:2. pentru Dumnezeu. 20 Am fost răstignit*Rom. 6:6. Cap. 5:24;6:14. împreună cu Hristos și trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc*2 Cor. 5:15.1 Tes. 5:10.1 Pet. 4:2. în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit*Cap. 1:4.Efes. 5:2.Tit 2:14. și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine. 21 Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă*Cap. 3:21.Evr. 7:11.Rom. 11:6. Cap. 5:4. neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.