As 10 parábolas mais importantes de Jesus

3 Sh-elu lã aspusi multi lucri a lor tu parabolã: "Ia, un siminãtor ishi tra s-seaminã. 4 Iarã ma simina, niscãnti di simintsãli cãdzurã ningã cali. Puljilji vinirã sh-li mãcarã. 5 Niscãnti alti cãdzurã tu un loc chitros, iu nu avea multã tsarã, sh-fitrusirã trãoarã cã nu avea tsarã multã. 6 Ma cãndu ishi soarili s-pãlirã shi s-uscarã cã nu avea arãdãtsinã. 7 Altili cãdzurã prit schinji, schinjilji criscurã sh-lji acãtsarã anasa. 8 Ma, atsea simintsã tsi cãdzu tu loc bunã deadi carpo, unã sutã di ori, alanta shaidzãtsi di ori sh-alanta treidzãtsi di ori. 9 Cai ari ureclji trã avdzãri, s-avdã!"

Parabola a Bunlui Samaritan

25 Atumtsea un mastru a legiljei si sculã tsi s-bãga tu provã Isusul sh-lji dzãsi: "Nvitsãtore, tsi prindi s-fac tsi s-mushtinescu bana eternã?" 26 Sh-Isusul lj-dzãsi: "Tsi easti scriatã tu lege? Cum u cãntsã?" 27 Elu lj-apãndisi: "S-vrei Domnul, Dumnidzãlu a tãu cu tutã inima a ta, cu tut suflitlu a tãu, cu tutã fuchia a ta, sh-cu tutã minduirea a ta, shi s-vrei aproapili a tãu ca cum ti vrei tini." 28 Isusul lj-dzãsi: "Apãndisishi ndreptu. Fã aestã sh-va s-bãnedz!" 29 Ma elu vrãnda s-lji aspunea cã easti ndreptu, lj-dzãsi al Isus: "Cai easti aproapili a meu?" 30 Atumtsea Isusul lj-apãndisi: "Un om dipunã dit Ierusalem cãtrã Ierico sh-cãdzu tu mãnjili a furilor. Elji lu dispuljearã, lu featsirã cu pledzi, s-dipãrtarã sh-lu alãsarã aproapi di moarti. 31 Chiui tsi un preftu, dipunãnda tu atsea cali, vidzu omlu sh-tricu cãtrã alantã parti. 32 Tut ashã sh-un Levit, cãndu agiumsi la atsel loc, vini l-vidzu sh-tricu cãtrã alantã parti. 33 Ma un Samaritan, tsi ma cãlãtorea lji s-apruche sh-cãndu lu vidzu aspusi njilã. 34 Vini la elu, lj-arcã untulem sh-yin sh-lji ligã pledzili. Deapoea l-bãgã pri pravda a lui, lu dusi tu unã hani sh-lji featsi huzmeti. 35 Alantã dzuã, scoasi doi denari sh-lji li deadi a hãngiului dzãcãnda: ‘Fã huzmeti a lui sh-cãti pãradzi va s-hãrgiueshti va ts-li dau cãndu va mi tornu.’ 36 Cai di aeshti trelji tsã si pari cã s-featsi aproapili atsilui tsi cãdzu tu mãnjili a furilor?" 37 Sh-elu apãndisi: "Omlu tsi aspusi njilã trã nãsu." Atumtsea Isusul lj-dzãsi: "Duti sh-fã ashãtsi sh-tini!"

4 "Cai di voi, tsi ari unã sutã di oi sh-cãndu unã di eali s-chearã, nu li alasã di noudzãtsinoauli tu irnjii shi s-dutsi dupã atsea tsi chiru, pãnã cãndu s-u aflã? 5 Sh-cãndu u-aflã, u ljea deanumirea cu harauã. 6 Cãndu yini acasã, acljeamã oaspilji sh-vitsinjlji a lui sh-lã dzãtsi: ‘Hãrsits-vã deadun cu mini, cã u aflai oaia tsi avea chirutã.’ 7 Mini ma vã dzãc cã ashãtsi easti sh-tu tser. Aclo ari ma multã harauã trã un amãrtios tsi s-mitãnjiuseashti, dicãt trã noaudzãtsinoauã ndreptsã, tsi nu au ananghi s-mitãnjiuseascã."

Parabola a Hiljilui Chirut

11 Deapoea Isusul dzãsi: "Un om avea doi hilji. 12 Ma tinirlu lj-dzãsi a tatãlui: ‘Tate, dã-nji partea a aveariljei tsi easti a mea.’ Sh-tatãl lã-u pãrtsã avearea. 13 Dupã niscãnti dzãli hiljilu atsel ma njiclu adunã tuti lucrili tsi avea shi s-dusi tu un loc diparti. Aclo hãrgiui tutã avearea, cã fãtsea unã banã disfãrnatã. 14 Dupã tsi asparsi tutã avearea, tu atsel loc vini un foami mari sh-elu apãrnji s-aibã ananghi. 15 Deapoea s-dusi sh-aflã lucru la un bãnãtor a atsilui loc. Elu l-pitricu tu agrili a lui s-pãshtea portslji. 16 Elu vrea s-hrãnea cu frutili a purnãrilor tsi mãca portslji, ma vãrã nu lji dãdea. 17 Atumtsea vini tu minti sh-dzãsi: ‘Multsã di lucrutorlji a tatãlui a meu au multã pãni trã mãcari, iarã mini mor di foami! 18 Va mi scol sh-va mi duc la tatã-njiu a meu sh-va lji dzãc: Tate, am amãrtisitã nãintea a tserlui sh-nãintea a ta. 19 Nu escu ma axiu s-mi acljem hiljiu a tãu. Mi tsãn ca un di huzmichearlji a tãlji.’ 20 Ashãtsi si sculã shi s-dusi la tatã-su. Ma cãndu eara ninga diparti, tatã-su l-vidzu sh-sãmtsã dor. Trãoarã s-dusi la nãsu lu amvãrti cu bratsãli a lui sh-lu bãshe. 21 Atumtsea hilji-su lj-dzãsi: ‘Tate, am amãrtisitã nãintea a tserlui sh-nãintea a ta. Nu escu axiu s-mi acljem hiljiu a tãu.’ 22 Ma tatã-su lã dzãsi a huzmichearilor a lui: ‘Adutsets aoa stranjilu atsel ma bunlu sh-nvishtets-lu. Bãgats-lji nel tu dzeadit sh-sandali tu cicioari. 23 Loats yitsãlu atsel graslu sh-tãljeats-lu. S-mãcãm shi s-nã hãrsim, 24 cã hiljiu a meu eara mortu shi s-turnã tu banã, eara chirut shi s-aflã.’ Sh-apãrnjirã s-hãrseascã.

25 Hiljilu a lui atsel ma marili eara tu agru. Cãndu s-apruche di casã, avdzã muzicã sh-giocuri. 26 Atumtsea acljimã un di sclayilji sh-lu ntribã cã tsi easti tut atsea. 27 Elu lj-apãndisi: ‘Fratili a tãu vini sh-tatãl a tãu tãlje yitsãlu atsel graslu, cã fratili a tãu s-turnã sãnãtos sh-ghini.’ 28 Atumtsea elu s-nãrãi sh-nu vrea s-intra. Ma tatã-su ishi afoarã sh-lji fãtsea rigeai s-intra. 29 Elu lj-apãndisi a tatã-sui: ‘Ia, mini am lucrat ca huzmichear ahãntsã anji trã tini sh-pute nu ts-am ncãlcatã vãrã ordin, sh-cu tut atsea tini nu nj-ai dat macari un ied tra s-mi hãrsescu cu sotslji a melji. 30 Iarã cãndu vini hiljiu a tãu, aestu tsi hãrgiui avearea a ta cu putãnji, tini tãljeashi trã nãsu yitsãlu atsel graslu!’ 31 Atumtsea tatã-su lj-dzãsi: ‘Hilje, tini eshti totãna cu mini, sh-itsido tsi am mini suntu a tali. 32 Ma noi prindi s-nã hãrsim shi s-fãtsem chefi, cã fratili a tãu eara mortu shi s-turnã tu banã, eara chirut shi s-aflã.’"

45 Tutashã, amirãriljea a tserurilor undzeashti ca un prãmãteftu tsi s-dutsi caftã mãrgãritãri buni. 46 Cãndu aflã un mãrgãritar cu mari tinjii, s-dutsi sh-vindi itsi ari sh-lu acumpãrã.

Parabola trã Fariseul sh-trã Taxidarlu

9 Isusul lã dzãsi unã altã parabolã trã niscãntsã tsi minduia cã eara ndreptsã sh-dispretsuea altsãlji: 10 "Doi oaminji s-alinarã tu templu s-ruga, un eara Fariseu sh-alantu taxidar. 11 Fariseul stãtea pi cicioari shi s-ruga ashãtsi cu mintea a lui: ‘Dumnidzale, ti hãristisescu tsi nu escu ca altsã oaminji arãchitori, nindreptsã, curun-cãlcatã, sh-nitsi ca aestu taxidar. 12 Mini tsãnu pãreasinji doauã ori tu stãmãnã sh-plãtescu a dzatsea parti trã itsido tsi amintã.’ 13 Iarã taxidarlu tsi stãtea diparti sh-nu cutidza si scula nitsi ocljilji cãtrã tser, bãtea cheptul a lui dzãcãnda: ‘Dumnidzale, s-ai njilã trã mini amãrtioslu.’ 14 Mini ma vã dzãc cã aestu om, sh-nu Fariseu s-turnã la casã ndriptat nãintea a Dumnidzãlui. Cã caitsido tsi s-analtsã, va s-apunã, sh-cai va s-apunã va s-analtsã."

Parabola di Talentsãli

14 "Amirãriljea a tserurilor undzeashti tutashã ca un om, tsi cãndu ma s-nchisea ti un cãlãtorii lã acljimã huzmichearlji sh-lã pistipsi a lor avearea a lui. 15 A unui lji deadi tsintsi talentsã, a altui doi sh-a altui un, a cuitsido dupã putearea a lui sh-fudzi pri cali. 16 Trãoarã atsel tsi avea loatã tsintsi talentsã s-dusi, sh-featsi pãzari sh-amintã tsintsi altsã. 17 Tutashã sh-atsel tsi avea loatã doi talentsã amintã doi altsã. 18 Iarã atsel tsi avea loatã un, s-dusi, disfeatsi unã groapã tu loc sh-ascumsi talentul a nicuchirlui a lui. 19 Dupã multu chiro, s-turnã nicuchirlu a huzmichearilor sh-featsi luguriili cu elji. 20 Sh-atsel tsi avea loatã tsintsi talentsã lj-ishi nãinti sh-lji adusi tsintsi altsã, dzãcãnda: ‘Doamne, tini nji ai pistipsitã tsintsi talentsã, ia cu atseali mini amintai tsintsi altsã.’ 21 Sh-nicuchirlu lj-dzãsi: ‘Bravo, huzmichear bun sh-pistimen. Tini fushi pistimen ti lucri njitsi, mini va ti bag pri mãri lucri. Haidi s-hãrseshti cu nicuchirlu a tãu!’ 22 Deapoea vini sh-atsel tsi avea loatã doi talentsã sh-dzãsi: ‘Doamne, tini nji ai pistipsitã doi talentsã. Ia, cu atseali mini amintai doi altsã.’ 23 Sh-nicuchirlu a lui lj-dzãsi: ‘Bravo, huzmichear bun sh-pistimen. Tini fushi pistimen tu lucri njitsi, mini va ti bag pri mãri lucri. Haidi s-hãrseshti cu nicuchirlu a tãu!’ 24 Tu bitisitã vini sh-atsel tsi avea loatã mash un talentu sh-dzãsi: ‘Doamne, mini lu shtiam cã eshti om aspru, tsi seatsiri aclo iu nu ai siminatã sh-adunji iu nu ai siminatã, 25 trã atsea avui fricã sh-mi dush sh-lu ascumshu talentul a tãu tu loc. Ia, mini ma ts-u tornu atsel tsi easti a tãu.’ 26 Sh-nicuchirlu apãndisi: ‘Huzmichear anapud sh-timbel! Tini lu shtiai cã mini seatsir aclo iu nu am siminatã sh-adun aclo iu nu am mpãrtsãtã. 27 Tini prindea s-lji-aveai datã pãradzli a meali la bancã sh-ashã, tu turnarea a mea mini va lji aveam loatã cu amintatic. 28 Trã atsea loats aishtui talentul shi dats-lu atsilui tsi ari dzatsi talentsã. 29 Cã atsilui tsi ari va lji si artirseascã ma multã sh-va aibã multu. Ma atsilui tsi nu ari, va-lj si ljea sh-atsea tsi ari. 30 Arucats-lu tu scutidlu di nafoarã aestu huzmichear arãu. Aclo va hibã plãngul sh-cãrtsãnirea a dintsãlor.’"

Avutlu sh-Lazarul

19 "Eara un om avut, tsi s-nvishtea cu stranji di purpurã sh-suptsãri scumpi sh-cathi dzuã fãtsea chefi pri uspetsuri. 20 La usha a lui shidea un oarfãn, acljimat Lazar, tsi truplu lu avea mplinã di pledzi, 21 sh-vrea s-fãnãtea cu sãrmili tsi cãdea di measa a avutlui. Sh-cãnjilji yinea sh-alindzea pledzili. 22 Oarfãnlu muri sh-anghilji lu dusirã ningã di Abraham. Muri sh-avutlu sh-lu ngruparã. 23 Tu Colasi iu ma trãdzea munduirili, sculã ocljilji sh-vidzu di diparti Abrahamul cu Lazarul ningã nãsu. 24 Atumtsea elu grãi cu boatsi analtã sh-dzãsi: ‘Tate Abraham, s-tsã hibã njilã di mini, sh-pitreatsi Lazarul s-moalji dzeaditlu a lui tu apã shi s-nji audã limba, cã ma mi munduescu multu tu aestu foc.’ 25 Ma Abrahamul lj-dzãsi: ‘Hilje, adu a minti cã tini li loash bunili a tali tu bana a ta, iarã Lazarul atseali aralili. Tora elu s-hãrseashti sh-tini ti mundueshti. 26 Sh-pristi tuti, namisa di noi sh-di voi easti unã ahãndami mari, tsi atselji tsi vor s-treacã di aoa cãtrã voi nu poatã. Tutashã vãrã nu poati s-treacã di aclo cãtrã noi.’ 27 Avutlu lj-dzãsi: ‘Atumtsea, tate, tsã fac rigeai s-lu pitretsi la casa a tatãlui a meu. 28 Am tsintsi frats shi s-lã dimãndã tra s-nu yinu sh-elji aoa tu aestu loc trã munduiri.’ 29 Abrahamul lj-apãndisi: ‘Elji au Moisiul sh-Prufitsilji, prindi s-ascultã atselji.’ 30 Elu dzãsi: ‘Nu, tate Abraham, ma macã va s-ducã vãrã di mortsãlji la nãshi, elji va s-mitãnjiuseascã.’ 31 Atumtsea Abrahamul lj-dzãsi: ‘Macã nu ascultã Moisiul sh-Prufitsilji, atumtsea nu va s-cãndãrseascã sh-macã vãrã om si nyeadzã dit mortsã.’"

Parabola a Ordzului

24 Elu l-pripunã a lor un altã parabolã: "Amirãriljea a tserurilor lj-undzeashti a unui om tsi siminã simintsã bunã tu agrul a lui. 25 Ma, iarã oaminjlji ma durnjea, vini neamiclu a lui shi siminã ordzu prit grãn sh-fudzi. 26 Cãndu grãnlu criscu sh-featsi carpo s-vidzu sh-ordzul. 27 Sh-huzmichearlji a nicuchirlui a casiljei s-apruchearã la nãsu sh-lji dzãsirã: ‘Doamne, nu ai siminatã simintsã bunã tu agrul a tãu? Di iu ishi ordzul?’ 28 Sh-elu lã apãndisi a lor: ‘Aestã lu ari faptã neamiclu.’ Atumtsea huzmichearlji lji dzãsirã: ‘Vrei tini s-nidzem shi s-li scutem?’ 29 Ma elu dzãsi: ‘Nu, cã scutãnda ordzul, deadun cu nãsu va scutets sh-grãnlu. 30 Alãsats s-creascã deadun pãnã la sitsirari. La chirolu a sitsirariljei va lã dzãc a sitsirãtorilor: Adunats ma nãinti ordzul, ligats-lu tu mãnuclji tra si-u ardem, sh-grãnlu bãgats-lu tu hãmbarea a mea.’"

Parabola a Dzatsi Virghinilor

1 "Atumtsea amirãriljea a tserurilor va s-undzeascã cu dzatsi virghini, tsi li loarã cãndilili a lor sh-ishirã nãintea a dzinirlui. 2 Tsintsi di eali eara glari sh-tsintsi mintimeni. 3 Glarili, cãndu loarã cãndilili a lor, nu loarã cu nãsi sh-untulemlu. 4 Iarã mintimenili, deadun cu cãndilili, loarã sh-untulemlu tu vasili a lor. 5 Sh-metsi dzinirli ma s-amãna, lã vini somnu a tutulor sh-durnjirã. 6 Ma cãtrã njeadzã-noapti s-avdzã un griri: ‘Ia, ma yini dzinirli, ishits s-lu adunats!’ 7 Atumtsea tuti virghinili s-dishtiptarã shi ndreapsirã cãndilili a lor. 8 Sh-glarli lã dzãsirã a mintimenilor: ‘Dats-nã di untulemlu a vostru, cã cãndilili a noastri ma s-astingã.’ 9 Ma mintimenili apãndisirã: ‘Nu, cã nu va nã-agiungã, nitsi a noauã nitsi a voauã. Ma ghini njidzets la vindutorlji sh-acumpãrats.’ 10 Sh-cãndu eali s-dusirã s-acumpãrã, yini dzinirli. Virghinili tsi eara etimi, intrarã deadun cu nãsu la numtã, sh-usha si ncljisi. 11 Ma napoi vinirã sh-alanti virghini, dzãcãnda: ‘Doamne, doamne, discljidi usha.’ 12 Ma elu apãndisi: ‘Dealihea ma vã dzãc, cã nu vã cunoscu.’ 13 Trã atsea stats dishtiptat, cã nu shtits nitsi dzua nitsi oara cãndu va yinã."