1 Disse Balaão a Balaque: Edifica-me aqui sete altares e prepara-me aqui sete novilhos e sete carneiros.
2 Fez, pois, Balaque como Balaão dissera; e Balaque e Balaão ofereceram um novilho e um carneiro sobre cada altar.
3 Então Balaão disse a Balaque: Fica aqui em pé junto ao teu holocausto, e eu irei; porventura o Senhor me sairá ao encontro, e o que ele me mostrar, eu to direi. E foi a um lugar alto.
4 E quando Deus se encontrou com Balaão, este lhe disse: Preparei os sete altares, e ofereci um novilho e um carneiro sobre cada altar.
5 Então o senhor pôs uma palavra na boca de Balaão, e disse: Volta para Balaque, e assim falarás.
6 Voltou, pois, para ele, e eis que estava em pé junto ao seu holocausto, ele e todos os príncipes de Moabe.
7 Então proferiu Balaão a sua parábola, dizendo: De Arã me mandou trazer Balaque, o rei de Moabe, desde as montanhas do Oriente, dizendo: Vem, amaldiçoa-me a Jacó; vem, denuncia a Israel.
8 Como amaldiçoarei a quem Deus não amaldiçoou? e como denunciarei a quem o Senhor não denunciou?
9 Pois do cume das penhas o vejo, e dos outeiros o contemplo; eis que é um povo que habita só, e entre as nações não será contado.
10 Quem poderá contar o pó de Jacó e o número da quarta parte de Israel? Que eu morra a morte dos justos, e seja o meu fim como o deles.
11 Então disse Balaque a Balaão: Que me fizeste? Chamei-te para amaldiçoares os meus inimigos, e eis que inteiramente os abençoaste.
12 E ele respondeu: Porventura não terei cuidado de falar o que o Senhor me puser na boca?
13 Então Balaque lhe disse: Rogo-te que venhas comigo a outro lugar, donde o poderás ver; verás somente a última parte dele, mas a todo ele não verás; e amaldiçoa-mo dali.
14 Assim o levou ao campo de Zofim, ao cume de Pisga; e edificou sete altares, e ofereceu um novilho e um carneiro sobre cada altar.
15 Disse Balaão a Balaque: Fica aqui em pé junto ao teu holocausto, enquanto eu vou ali ao encontro do Senhor.
16 E, encontrando-se o Senhor com Balaão, pôs-lhe na boca uma palavra, e disse: Volta para Balaque, e assim falarás.
17 Voltou, pois, para ele, e eis que estava em pé junto ao seu holocausto, e os príncipes de Moabe com ele. Perguntou-lhe, pois, Balaque: Que falou o Senhor?
18 Então proferiu Balaão a sua parábola, dizendo: Levanta-te, Balaque, e ouve; escuta-me, filho de Zipor;
19 Deus não é homem, para que minta; nem filho do homem, para que se arrependa. Porventura, tendo ele dito, não o fará? ou, havendo falado, não o cumprirá?
20 Eis que recebi mandado de abençoar; pois ele tem abençoado, e eu não o posso revogar.
21 Não se observa iniqüidade em Jacó, nem se vê maldade em Israel; o senhor seu Deus é com ele, no meio dele se ouve a aclamação dum rei;
22 É Deus que os vem tirando do Egito; as suas forças são como as do boi selvagem.
23 Contra Jacó, pois, não há encantamento, nem adivinhação contra Israel. Agora se dirá de Jacó e de Israel: Que coisas Deus tem feito!
24 Eis que o povo se levanta como leoa, e se ergue como leão; não se deitará até que devore a presa, e beba o sangue dos que foram mortos:
25 Então Balaque disse a Balaão: Nem o amaldiçoes, nem tampouco o abençoes:
26 Respondeu, porém, Balaão a Balaque: Não te falei eu, dizendo: Tudo o que o Senhor falar, isso tenho de fazer?
27 Tornou Balaque a Balaão: Vem agora, e te levarei a outro lugar; porventura parecerá bem aos olhos de Deus que dali mo amaldiçoes.
28 Então Balaque levou Balaão ao cume de Peor, que dá para o deserto.
29 E Balaão disse a Balaque: Edifica-me aqui sete altares, e prepara-me aqui sete novilhos e sete carneiros.
30 Balaque, pois, fez como dissera Balaão; e ofereceu um novilho e um carneiro sobre cada altar.
1 Balaam a zis lui Balac: ,,Zideşte-mi aici şapte altare, şi pregăteşte-mi aici şapte viţei şi şapte berbeci.``
2 Balac a făcut cum spusese Balaam; şi Balac şi Balaam au adus cîte un viţel şi cîte un berbece pe fiecare altar.
3 Balaam a zis lui Balac: ,,Stai lîngă arderea ta de tot, şi eu mă voi depărta de ea; poate că Domnul îmi va ieşi înainte; şi ce-mi va descoperi, îţi voi spune.`` Şi s'a dus pe un loc înalt.
4 Dumnezeu a venit înaintea lui Balaam; şi Balaam I -a zis: ,,Am ridicat şapte altare, şi pe fiecare altar am adus cîte un viţel şi cîte un berbece.``
5 Domnul a pus cuvinte în gura lui Balaam, şi a zis: ,,Întoarce-te la Balac, şi aşa să -i vorbeşti.``
6 Balaam s'a întors la Balac; şi iată că Balac stătea lîngă arderea lui de tot, el şi toate căpeteniile Moabului.
7 Balaam şi -a rostit proorocia, şi a zis: ,,Balac m'a adus din Aram (Mesopotamia). Împăratul Moabului m'a chemat din munţii Răsăritului, zicînd: ,Vino, şi blastămă-mi pe Iacov! Vino, şi defaimă-mi pe Israel!`
8 Cum să blastăm eu pe cel ce nu -l blastămă Dumnezeu? Cum să defaim eu pe cel ce nu -l defaimă Domnul?
9 Îl văd din vîrful stîncilor, Îl privesc de pe înălţimea dealurilor: Este un popor care locuieşte deoparte, Şi nu face parte dintre neamuri.
10 Cine poate să numere pulberea lui Iacov, Şi să spună numărul unui sfert din Israel? O, de aş muri de moartea celor neprihăniţi, Şi sfîrşitul meu să fie ca al lor!``
11 Balac a zis lui Balaam: ,,Ce mi-ai făcut? Te-am luat să blestemi pe vrăjmaşul meu, şi iată că tu -l binecuvintezi!``
12 El a răspuns, şi a zis: ,,Nu trebuie oare să spun ce-mi pune Domnul în gură?``
13 Balac i -a zis: ,,Vino, te rog, cu mine în alt loc, de unde îl poţi vedea; căci aici nu vezi decît o parte din el, nu -l vezi întreg. Şi de acolo să mi -l blastămi.``
14 L -a dus în cîmpul Ţofim, spre vîrful muntelui Pisga; a zidit şapte altare, şi a adus cîte un viţel şi un berbece pe fiecare altar.
15 Balaam a zis lui Balac: ,,Stai aici, lîngă arderea ta de tot, şi eu mă voi duce înaintea lui Dumnezeu.``
16 Domnul a venit înaintea lui Balaam; i -a pus cuvinte în gură, şi a zis: ,,Întoarce-te la Balac, şi aşa să -i vorbeşti.``
17 Balaam s'a întors la el; şi iată că Balac stătea lîngă arderea lui de tot, cu căpeteniile Moabului. Balac i -a zis: ,,Ce ţi -a spus Domnul?``
18 Balaam şi -a rostit proorocia, şi a zis: ,,Scoală-te, Balac, şi ascultă! Ia aminte la mine, fiul lui Ţipor!
19 Dumnezeu nu este un om ca să mintă, Nici un fiu al omului, ca să -I pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a făgăduit oare, nu va împlini?
20 Iată că am primit poruncă să binecuvintez. Da, El a binecuvîntat, şi eu nu pot întoarce.
21 El nu vede nici o fărădelege în Iacov, Nu vede nici o răutate în Israel. Domnul, Dumnezeul lui, este cu el, El este Împăratul lui, veselia lui.
22 Dumnezeu i -a scos din Egipt, Tăria Lui este pentru el ca a bivolului.
23 Descîntecul nu poate face nimic împotriva lui Iacov, Nici vrăjitoria împotriva lui Israel; Acum se poate spune despre Iacov şi Israel: Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu!
24 Da, poporul acesta se scoală ca o leoaică, Şi se ridică întocmai ca un leu; Nu se culcă pînă ce n'a mîncat prada, Şi n'a băut sîngele celor ucişi.``
25 Balac a zis lui Balaam: ,,Nu -l blestema, dar măcar nici nu -l binecuvînta!``
26 Balaam a răspuns, şi a zis lui Balac: ,,Nu ţi-am spus că voi face tot ce va spune Domnul?``
27 Balac a zis lui Balaam: ,,Vino, te rog, te voi duce într'un alt loc; poate că Dumnezeu va găsi cu cale să-mi blestemi de acolo pe poporul acesta!``
28 Balac a dus pe Balaam pe vîrful muntelui Peor, care este cu faţa spre pustie.
29 Balaam a zis lui Balac: ,,Zideşte-mi aici şapte altare, şi pregăteşte-mi aici şapte viţei şi şapte berbeci!``
30 Balac a făcut cum zisese Balaam, şi a adus cîte un viţel şi cîte un berbece pe fiecare altar.