Números 31 - Bíblia Online

Disse mais o Senhor a Moisés: 
Vinga os filhos de Israel dos midianitas; depois serás recolhido ao teu povo. 
Falou, pois, Moisés ao povo, dizendo: Armai homens dentre vós para a guerra, a fim de que saiam contra Midiã, para executarem a vingança do Senhor sobre Midiã. 
Enviareis à guerra mil de cada tribo entre todas as tribos de Israel. 
Assim foram entregues dos milhares de Israel, mil de cada tribo, doze mil armados para a peleja. 
E Moisés mandou à guerra esses mil de cada tribo, e com eles Finéias, filho de Eleazar, o sacerdote, o qual levava na mão os vasos do santuário e as trombetas para tocarem o alarme. 
E pelejaram contra Midiã, como o senhor ordenara a Moisés; e mataram a todos os homens. 
Com eles mataram também os reis de Midiã, a saber, Evi, Requem, Zur, Hur e Reba, cinco reis de Midiã; igualmente mataram à espada a Balaão, filho de Beor. 
Também os filhos de Israel levaram presas as mulheres dos midianitas e os seus pequeninos; e despojaram-nos de todo o seu gado, e de todos os seus rebanhos, enfim, de todos os seus bens; 
queimaram a fogo todas as cidades em que eles habitavam e todos os seus acampamentos; 
tomaram todo o despojo e toda a presa, tanto de homens como de animais; 
e trouxeram os cativos e a presa e o despojo a Moisés, a Eleazar, o sacerdote, e à congregação dos filhos de Israel, ao arraial, nas planícies de Moabe, que estão junto do Jordão, na altura de Jericó. 
Saíram, pois, Moisés e Eleazar, o sacerdote, e todos os príncipes da congregação, ao encontro deles fora do arraial. 
E indignou-se Moisés contra os oficiais do exército, chefes dos milhares e chefes das centenas, que vinham do serviço da guerra, 
e lhes disse: Deixastes viver todas as mulheres? 
Eis que estas foram as que, por conselho de Balaão, fizeram que os filhos de Israel pecassem contra o Senhor no caso de Peor, pelo que houve a praga entre a congregação do Senhor. 
Agora, pois, matai todos os meninos entre as crianças, e todas as mulheres que conheceram homem, deitando-se com ele. 
Mas todas as meninas, que não conheceram homem, deitando-se com ele, deixai-as viver para vós. 
Acampai-vos por sete dias fora do arraial; todos vós, tanto o que tiver matado alguma pessoa, como o que tiver tocado algum morto, ao terceiro dia e ao sétimo dia purificai-vos, a vós e aos vossos cativos. 
Também purificai-vos no tocante a todo vestido, e todo artigo de peles, e toda obra de pelos de cabras, e todo utensílio de madeira. 
Então Eleazar, o sacerdote, disse aos homens de guerra que tinham saído à peleja: Este é o estatuto da lei que o Senhor ordenou a Moisés: 
o ouro, a prata, o bronze, o ferro, o estanho, o chumbo, 
tudo o que pode resistir ao fogo, fálo-eis passar pelo fogo, e ficará limpo; todavia será purificado com a água de purificação; e tudo o que não pode resistir ao fogo, fá-lo-eis passar pela água. 
Também lavareis as vossas vestes ao sétimo dia, e ficareis limpos, e depois entrareis no arraial. 
Disse mais o Senhor a Moisés: 
Faze a soma da presa que foi tomada, tanto de homens como de animais, tu e Eleazar, o sacerdote, e os cabeças das casas paternas da congregação; 
e divide-a em duas partes iguais, entre os que, hábeis na guerra, saíram à peleja, e toda a congregação. 
E tomarás para o Senhor um tributo dos homens de guerra, que saíram à peleja; um em quinhentos, assim dos homens, como dos bois, dos jumentos e dos rebanhos; 
da sua metade o tomareis, e o dareis a Eleazar, o sacerdote, para a oferta alçada do Senhor. 
Mas da metade que pertence aos filhos de Israel tomarás um de cada cinqüenta, tanto dos homens, como dos bois, dos jumentos, dos rebanhos, enfim, de todos os animais, e os darás aos levitas, que estão encarregados do serviço do tabernáculo do Senhor. 
Fizeram, pois, Moisés e Eleazar, o sacerdote, como o Senhor ordenara a Moisés. 
Ora, a presa, o restante do despojo que os homens de guerra tomaram, foi de seiscentas e setenta e cinco mil ovelhas, 
setenta e dois mil bois, 
e sessenta e um mil jumentos; 
e trinta e duas mil pessoas, ao todo, do sexo feminino, que ainda se conservavam virgens. 
Assim a metade, que era a porção dos que saíram à guerra, foi em número de trezentas e trinta e sete mil e quinhentas ovelhas; 
e das ovelhas foi o tributo para o Senhor seiscentas e setenta e cinco. 
E foram os bois trinta e seis mil, dos quais foi o tributo para o Senhor setenta e dois. 
E foram os jumentos trinta mil e quinhentos, dos quais foi o tributo para o Senhor sessenta e um. 
E houve de pessoas dezesseis mil, das quais foi o tributo para o Senhor trinta e duas pessoas. 
Moisés, pois, deu a Eleazar, o sacerdote, o tributo, que era a oferta alçada do Senhor, como o Senhor ordenara a Moisés. 
E da metade que era dos filhos de Israel, que Moisés separara da que era dos homens que pelejaram 
{ora, a metade que coube à congregação foi, das ovelhas, trezentas e trinta e sete mil e quinhentas; 
dos bois trinta e seis mil; 
dos jumentos trinta mil e quinhentos; 
e das pessoas dezesseis mil}, 
isto é, da metade que era dos filhos de Israel, Moisés tomou um de cada cinqüenta, tanto dos homens como dos animais, e os deu aos levitas, que estavam encarregados do serviço do tabernáculo do Senhor; como o Senhor ordenara a Moisés. 
Então chegaram-se a Moisés os oficiais que estavam sobre os milhares do exército, os chefes de mil e os chefes de cem, 
e disseram-lhe: Teus servos tomaram a soma dos homens de guerra que estiveram sob o nosso comando; e não falta nenhum de nós. 
Pelo que trouxemos a oferta do Senhor, cada um o que achou, artigos de ouro, cadeias, braceletes, anéis, arrecadas e colares, para fazer expiação pelas nossas almas perante o Senhor. 
Assim Moisés e Eleazar, o sacerdote, tomaram deles o ouro, todo feito em jóias. 
E todo o ouro da oferta alçada que os chefes de mil e os chefes de cem fizeram ao Senhor, foi dezesseis mil setecentos e cinqüenta siclos 
{pois os homens de guerra haviam tomado despojo, cada um para si}. 
Assim receberam Moisés e Eleazar, o sacerdote, o ouro dos chefes de mil e dos chefes de cem, e o puseram na tenda da revelação por memorial para os filhos de Israel perante o Senhor. 

Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: 
,,Răsbună pe copiii lui Israel împotriva Madianiţilor, apoi vei fi adăugat la poporul tău.`` 
Moise a vorbit poporului şi a zis: ,,Înarmaţi dintre voi nişte bărbaţi pentru oştire, şi să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului. 
Să trimeteţi la oaste cîte o mie de oameni de seminţie, din toate seminţiile lui Israel.`` 
Au luat dintre miile lui Israel cîte o mie de oameni de seminţie, adică douăsprezece mii de oameni înarmaţi pentru oaste. 
Moise a trimes la oaste pe aceşti o mie de oameni de seminţie, şi a trimes cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte şi trîmbiţele răsunătoare. 
Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul; şi au omorît pe toţi bărbaţii. 
Împreună cu toţi ceilalţi, au omorît şi pe împăraţii Madianului: Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba, cei cinci împăraţi ai Madianului; au ucis cu sabia şi pe Balaam, fiul lui Beor. 
Copiii lui Israel au luat prinse pe femeile Madianiţilor cu pruncii lor, şi le-au jăfuit toate vitele, toate turmele şi toate bogăţiile. 
Le-au ars toate cetăţile pe cari le locuiau şi toate ocoalele lor. 
Au luat toată prada şi toate jafurile de oameni şi dobitoace; 
şi pe cei prinşi, prada şi jafurile, le-au adus lui Moise, preotului Eleazar, şi adunării copiilor lui Israel, cari erau tăbărîţi în cîmpia Moabului, lîngă Iordan, în faţa Ierihonului. 
Moise, preotul Eleazar, şi toţi mai marii adunării, le-au ieşit înainte, afară din tabără. 
Şi Moise s'a mîniat pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile peste o mie şi pe căpeteniile peste o sută, cari se întorceau dela război. 
El le -a zis: ,,Cum? Aţi lăsat cu viaţă pe toate femeile? 
Iată, ele sînt acelea cari, după cuvîntul lui Balaam, au tîrît pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor; şi atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului. 
Acum, dar, omorîţi pe orice prunc de parte bărbătească, şi omorîţi pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcîndu-se cu el; 
dar lăsaţi cu viaţă pentru voi toţi pruncii de parte femeiască şi pe toate fetele cari n'au cunoscut împreunarea cu un bărbat. 
Iar voi, tăbărîţi şapte zile afară din tabără; toţi aceia dintre voi cari au ucis pe cineva, şi toţi cei ce s'au atins de vre un mort, să se cureţe a treia şi a şaptea zi, ei şi cei prinşi de voi. 
Să curăţiţi deasemenea orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră şi orice unealtă de lemn.`` 
Preotul Eleazar a zis ostaşilor, cari se duseseră la război: ,,Iată ce este poruncit prin legea pe care a dat -o lui Moise Domnul. 
Aurul, argintul, arama, ferul, cositorul şi plumbul, 
orice lucru care poate suferi focul, să -l treceţi prin foc ca să se curăţească. Dar tot ce nu poate suferi focul, să fie curăţit cu apa de curăţire; să -l treceţi prin apă. 
Să vă spălaţi hainele în ziua a şaptea şi veţi fi curaţi; apoi, veţi putea intra în tabără.`` 
Domnul a zis lui Moise: 
,,Fă, împreună cu preotul Eleazar şi cu căpeteniile caselor adunării, socoteala prăzii luate, fie oameni fie dobitoace. 
Împarte prada între luptătorii cari s'au dus la oaste şi între toată adunarea. 
Să iei întîi din partea ostaşilor cari s'au dus la oaste o dare pentru Domnul, şi anume: unul din cinci sute, atît din oameni cît şi din boi, măgari şi oi. 
Să le luaţi din jumătatea cuvenită lor, şi să le dai preotului Eleazar ca un dar ridicat pentru Domnul. 
Şi din jumătatea care se cuvine copiiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atît din oameni cît şi din boi, măgari şi oi, din orice dobitoc; şi să le dai Leviţilor, cari păzesc cortul Domnului.`` 
Moise şi preotul Eleazar au făcut ce poruncise lui Moise Domnul. 
Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din oaste, era de şase sute şaptezeci şi cinci de mii de oi, 
şaptezeci şi două de mii de boi, 
şasezeci şi una de mii de măgari, 
şi treizeci şi două de mii de suflete, adică femei cari nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat. 
Jumătatea care alcătuia partea celor ce se duseseră la oaste, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi, 
din cari şase sute şaptezeci şi cinci au fost luaţi ca dare Domnului; 
treizeci şi şase de mii de boi, din cari şaptezeci şi doi luaţi ca dare Domnului; 
treizeci de mii cinci sute de măgari, din cari şasezeci şi unu luaţi ca dare Domnului; 
şi şasesprezece mii de inşi, din cari treizeci şi doi luaţi ca dare Domnului. 
Moise a dat preotului Eleazar darea luată ca dar ridicat pentru Domnul, după cum îi poruncise Domnul. 
Jumătatea cuvenită copiilor lui Israel, pe care a despărţit -o Moise de a bărbaţilor cari merseseră la oaste, 
şi care era partea adunării, a fost de trei sute treizeci şi şapte de mii cinci sute de oi, 
treizeci şi şase de mii de boi, 
treizeci de mii cinci sute de măgari, 
şi şasesprezece mii de suflete. 
Din această jumătate care se cuvenea copiilor lui Israel, Moise a luat unul din cincizeci, atît din oameni cît şi din dobitoace; şi le -a dat Leviţilor, cari păzesc cortul Domnului, după cum îi poruncise Domnul. 
Căpeteniile oştirii, căpeteniile peste o mie şi căpeteniile peste o sută, s'au apropiat de Moise, 
şi i-au zis: ,,Robii tăi au făcut socoteala ostaşilor cari erau subt poruncile noastre, şi nu lipseşte niciun om dintre noi. 
Noi aducem deci, ca dar Domnului, fiecare ce a găsit ca scule de aur, şi anume: lănţişoare, brăţări, inele, cercei şi salbe, ca să se facă ispăşire pentru sufletele noastre înaintea Domnului.`` 
Moise şi preotul Eleazar au primit de la ei toate aceste scule lucrate în aur. 
Tot aurul, pe care l-au adus Domnului căpeteniile peste o mie şi căpeteniile peste o sută, ca dar ridicat, cîntărea şasesprezece mii şapte sute cincizeci de sicli. 
Oamenii din oaste au păstrat fiecare pentru sine prada pe care o făcuse. 
Moise şi preotul Eleazar au luat aurul de la căpeteniile peste o mie şi dela căpeteniile peste o sută, şi l-au adus în cortul întîlnirii, ca aducere aminte pentru copiii lui Israel înaintea Domnului. 

Números 32

Bíblia Online

Versículos por Tema

Antigo Testamento

Novo Testamento