1 Grande é o Senhor e mui digno de ser louvado, na cidade do nosso Deus, no seu monte santo.
2 De bela e alta situação, alegria de toda terra é o monte Sião aos lados do norte, a cidade do grande Rei.
3 Nos palácios dela Deus se fez conhecer como alto refúgio.
4 Pois eis que os reis conspiraram; juntos vieram chegando.
5 Viram-na, e então ficaram maravilhados; ficaram assombrados e se apressaram em fugir.
6 Aí se apoderou deles o tremor, sentiram dores como as de uma parturiente.
7 Com um vento oriental quebraste as naus de Társis.
8 Como temos ouvido, assim vimos na cidade do Senhor dos exércitos, na cidade do nosso Deus; Deus a estabelece para sempre.
9 Temos meditado, ó Deus, na tua benignidade no meio do teu templo.
10 Como é o teu nome, ó Deus, assim é o teu louvor até os confins da terra; de retidão está cheia a tua destra.
11 Alegre-se o monte Sião, regozijem-se as filhas de Judá, por causa dos teus juízos.
12 Dai voltas a Sião, ide ao redor dela; contai as suas torres.
13 Notai bem os seus antemuros, percorrei os seus palácios, para que tudo narreis à geração seguinte.
14 Porque este Deus é o nosso Deus para todo o sempre; ele será nosso guia até a morte.
1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.
2 Frumoasă înalţime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.
3 Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.
4 Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,
5 au privit -o, au înlemnit, s'au temut, şi au luat -o la fugă.
6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.
7 Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis.
8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -
9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău!
10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare.
11 Se bucură muntele Sionului, şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.
12 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi -l, număraţi -i turnurile,
13 priviţi -i întăritura, şi cercetaţi -i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.
14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră pînă la moarte.