1 Porque vós mesmos, irmãos, bem sabeis que a nossa entrada para convosco não foi vã; 2 Mas, mesmo depois de termos antes padecido, e sido insultados em Filipos, como sabeis, tornamo-nos ousados em nosso Deus, para vos falar o evangelho de Deus com grande combate. 3 Porque a nossa exortação não foi com engano, nem com imundícia, nem com fraudulência; 4 Mas, como fomos aprovados de Deus para que o evangelho nos fosse confiado, assim falamos, não como para agradar aos homens, mas a Deus, que prova os nossos corações.

5 Porque, como bem sabeis, nunca usamos de palavras lisonjeiras, nem houve um pretexto de avareza; Deus é testemunha; 6 E não buscamos glória dos homens, nem de vós, nem de outros, ainda que podíamos, como apóstolos de Cristo, ser-vos pesados; 7 Antes fomos brandos entre vós, como a ama que cria seus filhos. 8 Assim nós, sendo-vos tão afeiçoados, de boa vontade quiséramos comunicar-vos, não somente o evangelho de Deus, mas ainda as nossas próprias almas; porquanto nos éreis muito queridos. 9 Porque bem vos lembrais, irmãos, do nosso trabalho e fadiga; pois, trabalhando noite e dia, para não sermos pesados a nenhum de vós, vos pregamos o evangelho de Deus.

10 Vós e Deus sois testemunhas de quão santa, e justa, e irrepreensivelmente nos houvemos para convosco, os que crestes. 11 Assim como bem sabeis de que modo vos exortávamos e consolávamos e testemunhávamos, a cada um de vós, como o pai a seus filhos; 12 Para que vos conduzísseis dignamente para com Deus, que vos chama para o seu reino e glória.

13 Por isso também damos, sem cessar, graças a Deus, pois, havendo recebido de nós a palavra da pregação de Deus, a recebestes, não como palavra de homens, mas (segundo é, na verdade), como palavra de Deus, a qual também opera em vós, os que crestes. 14 Porque vós, irmãos, haveis sido feitos imitadores das igrejas de Deus que na Judeia estão em Cristo Jesus; porquanto também padecestes de vossos próprios concidadãos o mesmo que os judeus lhes fizeram a eles, 15 Os quais também mataram o Senhor Jesus e os seus próprios profetas, e nos têm perseguido; e não agradam a Deus, e são contrários a todos os homens, 16 E nos impedem de pregar aos gentios para que possam ser salvos, a fim de encherem sempre a medida de seus pecados; mas a ira de Deus caiu sobre eles até ao fim.

17 Nós, porém, irmãos, sendo privados de vós por um momento de tempo, de vista, mas não do coração, tanto mais procuramos com grande desejo ver o vosso rosto; 18 Por isso bem quisemos uma e outra vez ir ter convosco, pelo menos eu, Paulo, mas Satanás no-lo impediu. 19 Porque, qual é a nossa esperança, ou gozo, ou coroa de glória? Porventura não o sois vós também diante de nosso Senhor Jesus Cristo em sua vinda? 20 Porque vós sois nossa glória e gozo.

1 Voi*Cap. 1:5,9. înșivă știți, fraților, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică. 2 După ce am suferit și am fost batjocoriți în Filipi*Fapte 16:22., cum știți, am*Cap. 1:5. venit plini de încredere în Dumnezeul nostru să vă vestim*Fapte 17:2. Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor*Filip. 1:30.Col. 2:1. lupte. 3 Căci*2 Cor. 7:2. Vers. 5.2 Pet. 1:16. propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăție, nici pe viclenie. 4 Ci, fiindcă*1 Cor. 7:25.1 Tim. 1:11,12. Dumnezeu ne-a găsit vrednici să*1 Cor. 9:17.Gal. 2:7.Tit 1:3. ne încredințeze Evanghelia, căutăm să vorbim așa ca să plăcem*Gal. 1:10. nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care*Prov. 17:3.Rom. 8:27. ne cercetează inima. 5 În adevăr, cum bine știți, niciodată n-am*Fapte 20:33.2 Cor. 2:17;4:2;7:2;12:17. întrebuințat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu*Rom. 1:9.. 6 N-am*Ioan 5:41,44;12:43.1 Tim. 5:17. căutat slavă de la oameni: nici de la voi, nici de la alții, deși, ca apostoli*1 Cor. 9:4,6,12,18.2 Cor. 10:1,2,10,11;13:10.2 Tes. 3:9.Filim. 8,9.2 Cor. 11:9;12:13,14.2 Tes. 3:8. ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste. 7 Dimpotrivă*1 Cor. 9:1,2,5., ne-am arătat blânzi*1 Cor. 2:3;9:22.2 Cor. 13:4.2 Tim. 2:24. în mijlocul vostru, ca o doică ce-și crește cu drag copiii. 8 Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm*Rom. 1:11;15:29. nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar și viața*2 Cor. 12:15. noastră, atât de scumpi ne ajunseserăți. 9 Vă aduceți aminte, fraților, de osteneala și munca noastră. Cum lucram zi*Fapte 20:34.1 Cor. 4:12.2 Cor. 11:9.2 Tes. 3:8. și noapte ca*2 Cor. 12:13,14. să nu fim sarcină niciunuia din voi și vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu. 10 Voi*Cap. 1:5. sunteți martori și Dumnezeu, de asemenea, că*2 Cor. 7:2.2 Tes. 3:7. am avut o purtare sfântă, dreaptă și fără prihană față de voi, care credeți. 11 Știți iarăși că am fost pentru fiecare din voi ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam și vă adeveream 12 să*Efes. 4:1.Filip. 1:27.Col. 1:10. Cap. 4:1. vă purtați într-un chip vrednic de Dumnezeu, care*1 Cor. 1:9. Cap. 5:24.2 Tes. 2:14.2 Tim. 1:9. vă cheamă la Împărăția și slava Sa. 13 De aceea mulțumim fără încetare*Cap. 1:3. lui Dumnezeu că, atunci când ați primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l-ați primit nu*Mat. 10:40.Gal. 4:14.2 Pet. 3:2. ca pe cuvântul oamenilor, ci, așa cum și este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi care credeți. 14 Căci, fraților, voi ați călcat pe urmele Bisericilor*Gal. 1:22. lui Dumnezeu care sunt în Hristos Isus, în Iudeea; pentru că și voi ați suferit din partea celor de un neam cu voi aceleași*Fapte 17:5,13. rele pe care le-au suferit ele din partea*Evr. 10:33,34. iudeilor. 15 Iudeii*Fapte 2:23;3:15;5:30;7:52. aceștia au omorât pe Domnul Isus și pe proroci*Mat. 5:12;23:34,37.Luca 13:33,34.Fapte 7:52., pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu și*Est. 3:8. sunt vrăjmași tuturor oamenilor, 16 căci*Luca 11:52.Fapte 13:50;14:5,19;17:5,13;18:12;19:9;22:21,22. ne opresc să vorbim neamurilor ca*Gen. 15:16. să fie mântuite. Astfel, ei totdeauna pun vârf păcatelor lor. Dar, la urmă, i-a*Mat. 23:32;24:6,14. ajuns mânia lui Dumnezeu! 17 Noi, fraților, după ce am fost despărțiți câtăva vreme de voi, cu fața*1 Cor. 5:3.Col. 2:5., dar nu cu inima, am avut cu atât mai mult dorința să vă vedem*Cap. 3:10.. 18 Astfel, o dată și chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puțin) să venim la voi, dar ne-a împiedicat Satana*Rom. 1:13;15:22.. 19 Căci cine*2 Cor. 1:14.Filip. 2:16;4:1. este, în adevăr, nădejdea sau bucuria sau cununa*Prov. 16:31. noastră de slavă? Nu sunteți voi înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la*1 Cor. 15:23. Cap. 3:13.Apoc. 1:7;22:12. venirea Lui? 20 Da, voi sunteți slava și bucuria noastră.