1 Paulo, apóstolo (não da parte dos homens, nem por homem algum, mas por Jesus Cristo, e por Deus Pai, que o ressuscitou dentre os mortos), 2 E todos os irmãos que estão comigo, às igrejas da Galácia:

3 Graça a vós e paz da parte de Deus Pai e do nosso Senhor Jesus Cristo, 4 O qual se deu a si mesmo por nossos pecados, para nos livrar do presente século mau, segundo a vontade de Deus nosso Pai, 5 Ao qual seja dada glória para todo o sempre. Amém.

6 Maravilho-me de que tão depressa passásseis daquele que vos chamou à graça de Cristo para outro evangelho; 7 O qual não é outro, mas há alguns que vos inquietam e querem transtornar o evangelho de Cristo. 8 Mas, ainda que nós mesmos ou um anjo do céu vos anuncie outro evangelho além do que já vos tenho anunciado, seja anátema. 9 Assim, como já vo-lo dissemos, agora de novo também vo-lo digo. Se alguém vos anunciar outro evangelho além do que já recebestes, seja anátema.

10 Porque, persuado eu agora a homens ou a Deus? Ou procuro agradar a homens? Porque se estivesse ainda agradando aos homens, não seria servo de Cristo.

11 Mas faço-vos saber, irmãos, que o evangelho que por mim foi anunciado não é segundo os homens. 12 Porque não o recebi, nem aprendi de homem algum, mas pela revelação de Jesus Cristo.

13 Porque já ouvistes qual foi antigamente a minha conduta no judaísmo, como sobremaneira perseguia a igreja de Deus e a assolava. 14 E na minha nação excedia em judaísmo a muitos da minha idade, sendo extremamente zeloso das tradições de meus pais.

15 Mas, quando aprouve a Deus, que desde o ventre de minha mãe me separou, e me chamou pela sua graça, 16 Revelar seu Filho em mim, para que o pregasse entre os gentios, imediatamente, não consultei a carne nem o sangue, 17 Nem tornei a Jerusalém, a ter com os que já antes de mim eram apóstolos, mas parti para a Arábia, e voltei outra vez a Damasco.

18 Depois, passados três anos, fui a Jerusalém para ver a Pedro, e fiquei com ele quinze dias. 19 E não vi a nenhum outro dos apóstolos, senão a Tiago, irmão do Senhor. 20 Ora, acerca do que vos escrevo, eis que diante de Deus testifico que não minto.

21 Depois fui para as partes da Síria e da Cilícia. 22 E não era conhecido de vista das igrejas da Judeia, que estavam em Cristo; 23 Mas somente tinham ouvido dizer: Aquele que já nos perseguiu anuncia agora a fé que antes destruía. 24 E glorificavam a Deus a respeito de mim.

1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici*Vers. 11,12. printr-un om, ci prin*Fapte 9:6.Fapte 22:10,15,21;26:16.Tit 1:3. Isus Hristos și prin Dumnezeu Tatăl, care*Fapte 2:24. L-a înviat din morți, 2 și toți frații care*Filip. 2:22;4:21. sunt împreună cu mine, către Bisericile*1 Cor. 16:1. Galatiei: 3 Har*Rom. 1:7.1 Cor. 1:3.2 Cor. 1:2.Efes. 1:2.Filip. 1:2.Col. 1:2.1 Tes. 1:1.2 Tes. 1:2.2 Ioan 3. și pace vouă de la Dumnezeu Tatăl și de la Domnul nostru Isus Hristos! 4 El*Mat. 20:28.Rom. 4:25. Cap. 2:20.Tit 2:14. S-a dat pe Sine Însuși pentru păcatele noastre ca să ne smulgă din acest*Is. 65:17.Ioan 15:19;17:14.Evr. 2:5;6:5.1 Ioan 5:19. veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. 5 A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.

6 Mă mir că treceți așa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă evanghelie*Cap. 5:8.. 7 Nu doar că*2 Cor. 11:4.Fapte 15:1,24.2 Cor. 2:17;11:13. Cap. 5:10,12. este o altă evanghelie, dar sunt unii oameni care vă tulbură și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. 8 Dar chiar dacă noi*1 Cor. 16:22. înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! 9 Cum am mai spus, o spun și acum: Dacă vă propovăduiește cineva o evanghelie deosebită*Deut. 4:2;12:32.Prov. 30:6.Apoc. 22:18. de aceea pe care ați primit-o, să fie anatema! 10 Caut*1 Tes. 2:4. eu oare*1 Sam. 24:7.Mat. 28:14.1 Ioan 3:19., în clipa aceasta, să capăt bunăvoința oamenilor sau bunăvoința lui Dumnezeu? Sau caut*1 Tes. 2:4.Iac. 4:4. să plac oamenilor? Dacă aș mai căuta să plac oamenilor, n-aș fi robul lui Hristos.

11 Fraților*1 Cor. 15:1., vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârșie omenească, 12 pentru că n-am primit-o, nici*1 Cor. 15:1,3. Vers. 1. n-am învățat-o de la vreun om, ci prin*Efes. 3:3.Fapte 9:1;22:4;26:11. descoperirea lui Isus Hristos. 13 Ați auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste*1 Tim. 1:13. măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpăd*Fapte 8:3. în ea 14 și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decât mulți din neamul meu de o vârstă cu mine. Eram însuflețit de o râvnă*Fapte 22:3;26:9.Filip. 3:6. nespus de mare pentru datinile strămoșești*Ier. 9:14.Mat. 15:2.Marcu 7:5.. 15 Dar, când Dumnezeu, care*Is. 49:1,5.Ier. 1:5.Fapte 9:15;13:2;22:14,15.Rom. 1:1. m-a pus deoparte din pântecele maicii mele și m-a chemat prin harul Său, a găsit cu cale 16 să*2 Cor. 4:6. descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc*Fapte 9:15;22:21;26:17,18.Rom. 11:13.Efes. 3:8. între neamuri, îndată n-am întrebat pe niciun om*Mat. 16:17.1 Cor. 15:50.Efes. 6:12., 17 nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc. 18 După trei ani, m-am suit*Fapte 9:26. la Ierusalim să fac cunoștință cu Chifa și am rămas la el cincisprezece zile. 19 Dar n-am văzut pe*1 Cor. 9:5. niciunul altul dintre apostoli decât pe*Mat. 13:55.Marcu 6:3. Iacov, fratele Domnului. 20 În cele ce vă scriu, iată*Rom. 9:1., înaintea lui Dumnezeu, nu mint. 21 După aceea*Fapte 9:30. m-am dus în ținuturile Siriei și Ciliciei. 22 Și eram încă necunoscut la față Bisericilor*1 Tes. 2:14. lui Hristos*Rom. 16:7. care sunt în Iudeea. 23 Ele auzeau doar spunându-se: „Cel ce ne prigonea odinioară acum propovăduiește credința pe care căuta s-o nimicească odinioară." 24 Și slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.