1 Depois, passados catorze anos, subi outra vez a Jerusalém com Barnabé, levando também comigo Tito. 2 E subi por uma revelação, e lhes expus o evangelho, que prego entre os gentios, e particularmente aos que estavam em estima; para que de maneira alguma não corresse ou não tivesse corrido em vão. 3 Mas nem ainda Tito, que estava comigo, sendo grego, foi constrangido a circuncidar-se; 4 E isto por causa dos falsos irmãos que se intrometeram, e secretamente entraram a espiar a nossa liberdade, que temos em Cristo Jesus, para nos porem em servidão; 5 Aos quais nem ainda por uma hora cedemos com sujeição, para que a verdade do evangelho permanecesse entre vós.

6 E, quanto àqueles que pareciam ser alguma coisa (quais tenham sido noutro tempo, não se me dá; Deus não aceita a aparência do homem), esses, digo, que pareciam ser alguma coisa, nada me comunicaram; 7 Antes, pelo contrário, quando viram que o evangelho da incircuncisão me estava confiado, como a Pedro o da circuncisão 8 (Porque aquele que operou eficazmente em Pedro para o apostolado da circuncisão, esse operou também em mim com eficácia para com os gentios), 9 E conhecendo Tiago, Cefas e João, que eram considerados como as colunas, a graça que me havia sido dada, deram-nos as destras, em comunhão comigo e com Barnabé, para que nós fôssemos aos gentios, e eles à circuncisão; 10 Recomendando-nos somente que nos lembrássemos dos pobres, o que também procurei fazer com diligência.

11 E, chegando Pedro à Antioquia, lhe resisti na cara, porque era repreensível. 12 Porque, antes que alguns tivessem chegado da parte de Tiago, comia com os gentios; mas, depois que chegaram, se foi retirando, e se apartou deles, temendo os que eram da circuncisão. 13 E os outros judeus também dissimulavam com ele, de maneira que até Barnabé se deixou levar pela sua dissimulação. 14 Mas, quando vi que não andavam bem e direitamente conforme a verdade do evangelho, disse a Pedro na presença de todos: Se tu, sendo judeu, vives como os gentios, e não como judeu, por que obrigas os gentios a viverem como judeus?

15 Nós somos judeus por natureza, e não pecadores dentre os gentios. 16 Sabendo que o homem não é justificado pelas obras da lei, mas pela fé em Jesus Cristo, temos também crido em Cristo Jesus, para sermos justificados pela fé em Cristo, e não pelas obras da lei; porquanto pelas obras da lei nenhuma carne será justificada. 17 Pois, se nós, que procuramos ser justificados em Cristo, nós mesmos também somos achados pecadores, é porventura Cristo ministro do pecado? De maneira nenhuma. 18 Porque, se torno a edificar aquilo que destruí, constituo-me a mim mesmo transgressor. 19 Porque eu, pela lei, estou morto para a lei, para viver para Deus. 20 Já estou crucificado com Cristo; e vivo, não mais eu, mas Cristo vive em mim; e a vida que agora vivo na carne, vivo-a pela fé do Filho de Deus, o qual me amou, e se entregou a si mesmo por mim. 21 Não aniquilo a graça de Deus; porque, se a justiça provém da lei, segue-se que Cristo morreu em vão.

1 După paisprezece ani, m-am*Fapte 15:2. suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba și am luat cu mine și pe Tit. 2 M-am suit, în urma unei descoperiri, și le-am*Fapte 15:12. arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg*Filip. 2:16.1 Tes. 3:5. sau să fi alergat în zadar. 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur 4 din pricina fraților*Fapte 15:1,24.2 Cor. 11:26. mincinoși, furișați și strecurați printre noi ca să pândească slobozenia*Cap. 3:25;5:1,13. pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să*2 Cor. 11:20. Cap. 4:3,9. ne aducă la robie; 5 noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul*Vers. 14. Cap. 3:1;4:16. Evangheliei să rămână cu voi. 6 Cei*Cap. 6:3. ce sunt socotiți ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu*Fapte 10:34.Rom. 2:11. nu caută la fața oamenilor – aceștia, zic, ei, cei cu vază, nu*2 Cor. 12:11. mi-au adăugat nimic. 7 Ba dimpotrivă, când au văzut*Fapte 13:46.Rom. 1:5;11:13.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11. că mie îmi*1 Tes. 2:4. fusese încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredințată Evanghelia pentru cei tăiați împrejur – 8 căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiați împrejur făcuse*Fapte 9:15;13:2;22:21;26:17,18.1 Cor. 15:10. Cap. 1:16.Col. 1:29. și din mine apostolul neamurilor*Cap. 3:5. – 9 și când au cunoscut harul*Mat. 16:18.Efes. 2:20.Apoc. 21:14. care-mi fusese dat, Iacov, Chifa și Ioan, care sunt priviți ca stâlpi*Rom. 1:5;12:3,6;15:15.1 Cor. 15:10.Efes. 3:8., mi-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă de însoțire, ca să mergem să propovăduim: noi la neamuri, iar ei la cei tăiați împrejur. 10 Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, și chiar așa*Fapte 11:30;24:17.Rom. 15:25.1 Cor. 16:1.2 Cor. 8:9. am și căutat să fac.

11 Dar*Fapte 15:35. când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă în față, căci era de osândit. 12 În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el*Fapte 10:28;11:3. mânca împreună cu neamurile, dar când au venit ei, s-a ferit și a stat deoparte de teama celor tăiați împrejur. 13 Împreună cu el au început să se prefacă și ceilalți iudei, așa că până și Barnaba a fost prins în lațul fățărniciei lor. 14 Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul*Vers. 5. Evangheliei, am spus lui Chifa în fața*1 Tim. 5:20. tuturor: „Dacă*Fapte 10:28.Fapte 11:3. tu, care ești iudeu, trăiești ca neamurile, și nu ca iudeii, cum silești pe neamuri să trăiască în felul iudeilor?" 15 Noi*Fapte 15:10,11. suntem iudei din fire, iar nu păcătoși*Mat. 9:11.Efes. 2:3,12. dintre neamuri. 16 Totuși, fiindcă știm*Fapte 13:38,39. că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci*Rom. 1:17;3:22,28;8:3. Cap. 3:24.Evr. 7:18,19. numai prin credința în Isus Hristos, am crezut și noi în Hristos Isus, ca să fim socotiți neprihăniți prin credința în Hristos, iar nu prin*Ps. 143:2.Rom. 3:20. Cap. 3:11. faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17 Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiți neprihăniți în Hristos, și noi înșine am fi găsiți ca păcătoși*1 Ioan 3:8,9., este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum! 18 Căci, dacă zidesc iarăși lucrurile pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege. 19 Căci eu, prin*Rom. 8:2. Lege, am*Rom. 6:14;7:4,6. murit față de Lege, ca să trăiesc*Rom. 6:11.2 Cor. 5:15.1 Tes. 5:10.Evr. 9:14.1 Pet. 4:2. pentru Dumnezeu. 20 Am fost răstignit*Rom. 6:6. Cap. 5:24;6:14. împreună cu Hristos și trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc*2 Cor. 5:15.1 Tes. 5:10.1 Pet. 4:2. în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit*Cap. 1:4.Efes. 5:2.Tit 2:14. și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine. 21 Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă*Cap. 3:21.Evr. 7:11.Rom. 11:6. Cap. 5:4. neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.