1 Ó insensatos gálatas! Quem vos fascinou para não obedecerdes à verdade, a vós, perante os olhos de quem Jesus Cristo foi evidenciado, crucificado, entre vós? 2 Só quisera saber isto de vós: recebestes o Espírito pelas obras da lei ou pela pregação da fé? 3 Sois vós tão insensatos que, tendo começado pelo Espírito, acabeis agora pela carne? 4 Será em vão que tenhais padecido tanto? Se é que isso também foi em vão. 5 Aquele, pois, que vos dá o Espírito, e que opera maravilhas entre vós, o faz pelas obras da lei, ou pela pregação da fé?

6 Assim como Abraão creu em Deus, e isso lhe foi imputado como justiça. 7 Sabei, pois, que os que são da fé são filhos de Abraão. 8 Ora, tendo a Escritura previsto que Deus havia de justificar pela fé os gentios, anunciou primeiro o evangelho a Abraão, dizendo: Todas as nações serão benditas em ti. 9 De sorte que os que são da fé são benditos com o crente Abraão.

10 Todos aqueles, pois, que são das obras da lei estão debaixo da maldição; porque está escrito: Maldito todo aquele que não permanecer em todas as coisas que estão escritas no livro da lei, para fazê-las. 11 E é evidente que pela lei ninguém será justificado diante de Deus, porque o justo viverá pela fé. 12 Ora, a lei não é da fé; mas o homem, que fizer estas coisas, por elas viverá.

13 Cristo nos resgatou da maldição da lei, fazendo-se maldição por nós; porque está escrito: Maldito todo aquele que for pendurado no madeiro; 14 Para que a bênção de Abraão chegasse aos gentios por Jesus Cristo, e para que pela fé nós recebamos a promessa do Espírito.

15 Irmãos, como homem falo; se a aliança de um homem for confirmada, ninguém a anula nem a acrescenta. 16 Ora, as promessas foram feitas a Abraão e à sua descendência. Não diz: E às descendências, como falando de muitas, mas como de uma só: E à tua descendência, que é Cristo. 17 Mas digo isto: Que tendo sido a aliança anteriormente confirmada por Deus em Cristo, a lei, que veio quatrocentos e trinta anos depois, não a invalida, de forma a abolir a promessa. 18 Porque, se a herança provém da lei, já não provém da promessa; mas Deus pela promessa a deu gratuitamente a Abraão.

19 Logo, para que é a lei? Foi ordenada por causa das transgressões, até que viesse a posteridade a quem a promessa tinha sido feita; e foi posta pelos anjos na mão de um mediador. 20 Ora, o mediador não o é de um só, mas Deus é um.

21 Logo, a lei é contra as promessas de Deus? De nenhuma sorte; porque, se fosse dada uma lei que pudesse vivificar, a justiça, na verdade, teria sido pela lei. 22 Mas a Escritura encerrou tudo debaixo do pecado, para que a promessa pela fé em Jesus Cristo fosse dada aos crentes.

23 Mas, antes que a fé viesse, estávamos guardados debaixo da lei, e encerrados para aquela fé que se havia de manifestar. 24 De maneira que a lei nos serviu de tutor, para nos conduzir a Cristo, para que pela fé fôssemos justificados. 25 Mas, depois que veio a fé, já não estamos debaixo de tutor. 26 Porque todos sois filhos de Deus pela fé em Cristo Jesus. 27 Porque todos quantos fostes batizados em Cristo já vos revestistes de Cristo. 28 Nisto não há judeu nem grego; não há servo nem livre; não há macho nem fêmea; porque todos vós sois um em Cristo Jesus. 29 E, se sois de Cristo, então sois descendência de Abraão, e herdeiros conforme a promessa.

1 O, galateni nechibzuiți! Cine*Cap. 5:7. v-a fermecat*Cap. 2:14;5:7. pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2 Iată numai ce voiesc să știu de la voi: prin faptele Legii ați primit voi Duhul*Fapte 2:38;8:15;10:47;15:8. Vers. 14.Efes. 1:13.Evr. 6:4. ori*Rom. 10:16,17. prin auzirea credinței? 3 Sunteți așa de nechibzuiți? După ce ați început*Cap. 4:9. prin Duhul, vreți acum să sfârșiți prin firea pământească*Evr. 7:16;9:10.? 4 În zadar*Evr. 10:35,36.2 Ioan 8. ați suferit voi atât de mult? Dacă, în adevăr, e în zadar! 5 Cel ce*1 Cor. 3:8. vă dă Duhul și face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 6 Tot așa și „Avraam*Gen. 15:6.Rom. 4:3,9,21,22.Iac. 2:23. a crezut pe Dumnezeu, și credința aceasta i-a fost socotită ca neprihănire". 7 Înțelegeți și voi dar că fii ai lui Avraam sunt cei*Ioan 8:39.Rom. 4:11,12,16. ce au credință. 8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea*Rom. 9:17. Vers. 22. că Dumnezeu va socoti neprihănite pe neamuri prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în*Gen. 12:3.Gen. 18:18;22:18.Fapte 3:25. tine." 9 Așa că cei ce se bizuiesc pe credință sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci toți cei ce se bizuiesc pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: „Blestemat*Deut. 27:26.Ier. 11:3. este oricine nu stăruiește în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă." 11 Și că*Cap. 2:16. nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este învederat, căci „cel*Hab. 2:4.Rom. 1:17.Evr. 10:38. neprihănit prin credință va trăi". 12 Însă*Rom. 4:4,5;10:5,6;11:6. Legea nu se întemeiază pe credință, ci ea zice: „Cine*Lev. 18:5.Neem. 9:29.Ezec. 20:11.Rom. 10:5. va face aceste lucruri va trăi prin ele." 13 Hristos*Rom. 8:3.2 Cor. 5:21. Cap. 4:5. ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: „Blestemat*Deut. 21:23. e oricine este atârnat pe lemn", 14 pentru ca*Rom. 4:9,16. binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri în Hristos Isus, așa ca, prin credință, noi să primim Duhul*Is. 32:15;44:3.Ier. 31:33;32:40.Ezec. 11:19;36:27.Ioel 2:28,29.Zah. 12:10.Ioan 7:39.Fapte 2:33. făgăduit.

15 Fraților (vorbesc în felul oamenilor), un testament*Evr. 9:17., chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desființează, nici nu-i mai adaugă ceva. 16 Acum, făgăduințele au fost făcute „lui*Gen. 12:3,7;17:7. Vers. 8. Avraam și seminței lui". Nu zice: „Și semințelor" (ca și cum ar fi vorba de mai multe), ci ca și cum ar fi vorba numai de una: „Și seminței tale", adică Hristos*1 Cor. 12:12.. 17 Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desființat*Exod 12:40,41., așa ca făgăduința să fie nimicită de Legea venită*Rom. 4:13,14. Vers. 21. după patru sute treizeci de ani. 18 Căci dacă moștenirea*Rom. 8:17. ar veni din Lege, nu*Rom. 4:14. mai vine din făgăduință; și Dumnezeu printr-o făgăduință a dat-o lui Avraam. 19 Atunci pentru ce este Legea? Ea*Ioan 15:22.Rom. 4:15;5:20;7:8,13.1 Tim. 1:9. a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânța"*Vers. 16., căreia Îi fusese făcută făgăduința; și a fost dată*Fapte 7:53.Evr. 2:2. prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor*Exod 20:19,21,22.Deut. 5:2,22,23,27,31.Ioan 1:17.Fapte 7:38.1 Tim. 2:5.. 20 Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părți, pe când*Rom. 3:29,30. Dumnezeu este unul singur. 21 Atunci oare Legea este împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă*Cap. 2:21. s-ar fi dat o Lege care să poată da viața, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege. 22 Dar Scriptura a*Vers. 8. închis totul*Rom. 3:9,19,23.Rom. 11:32. sub păcat, pentru ca*Rom. 4:11,12,16. făgăduința să fie dată celor ce cred, prin credința în Isus Hristos. 23 Înainte de venirea credinței, noi eram sub paza Legii, închiși pentru credința care trebuia să fie descoperită. 24 Astfel, Legea*Mat. 5:17.Rom. 10:4.Col. 2:17.Evr. 9:9,10. ne-a fost un îndrumător*3:24 Grecește: pedagog. spre Hristos, ca*Fapte 13:39. Cap. 2:16. să fim socotiți neprihăniți prin credință. 25 După ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. 26 Căci toți*Ioan 1:12.Rom. 8:14-16. Cap. 4:5.1 Ioan 3:1,2. sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Isus. 27 Toți*Rom. 6:3. care ați fost botezați pentru Hristos v-ați îmbrăcat cu*Rom. 13:14. Hristos. 28 Nu*Rom. 10:12.1 Cor. 12:13. Cap. 5:6.Col. 3:11. mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una*Ioan 10:16;17:20,21.Efes. 2:14-16;4:4,15. în Hristos Isus. 29 Și dacă*Gen. 21:10,12.Rom. 9:7.Evr. 11:18. sunteți ai lui Hristos, sunteți „sămânța" lui Avraam, moștenitori*Rom. 8:17. Cap. 4:7,28.Efes. 3:6. prin făgăduință.