1 E sucedeu que, estando o rei Davi em sua casa, e tendo o Senhor lhe dado descanso de todos os seus inimigos em redor, 2 Disse o rei ao profeta Natã: Eis que eu moro em casa de cedro, e a arca de Deus mora dentro de cortinas.

3 E disse Natã ao rei: Vai, e faze tudo quanto está no teu coração; porque o Senhor é contigo.

4 Porém sucedeu naquela mesma noite, que a palavra do Senhor veio a Natã, dizendo:

5 Vai, e dize a meu servo Davi: Assim diz o Senhor: Edificar-me-ás tu uma casa para minha habitação? 6 Porque em casa nenhuma habitei desde o dia em que fiz subir os filhos de Israel do Egito até ao dia de hoje; mas andei em tenda e em tabernáculo. 7 E em todo o lugar em que andei com todos os filhos de Israel, falei porventura alguma palavra a alguma das tribos de Israel, a quem mandei apascentar o meu povo de Israel, dizendo: Por que não me edificais uma casa de cedro?

8 Agora, pois, assim dirás ao meu servo Davi: Assim diz o Senhor dos Exércitos: Eu te tomei da malhada, de detrás das ovelhas, para que fosses o soberano sobre o meu povo, sobre Israel. 9 E fui contigo, por onde quer que foste, e destruí a teus inimigos diante de ti; e fiz grande o teu nome, como o nome dos grandes que há na terra. 10 E prepararei lugar para o meu povo, para Israel, e o plantarei, para que habite no seu lugar, e não mais seja removido, e nunca mais os filhos da perversidade o aflijam, como dantes, 11 E desde o dia em que mandei que houvesse juízes sobre o meu povo Israel; a ti, porém, te dei descanso de todos os teus inimigos; também o Senhor te faz saber que te fará casa. 12 Quando teus dias forem completos, e vieres a dormir com teus pais, então farei levantar depois de ti um dentre a tua descendência, o qual sairá das tuas entranhas, e estabelecerei o seu reino. 13 Este edificará uma casa ao meu nome, e confirmarei o trono do seu reino para sempre. 14 Eu lhe serei por pai, e ele me será por filho; e, se vier a transgredir, castigá-lo-ei com vara de homens, e com açoites de filhos de homens. 15 Mas a minha benignidade não se apartará dele; como a tirei de Saul, a quem tirei de diante de ti. 16 Porém a tua casa e o teu reino serão firmados para sempre diante de ti; teu trono será firme para sempre.

17 Conforme a todas estas palavras, e conforme a toda esta visão, assim falou Natã a Davi.

18 Então entrou o rei Davi, e ficou perante o Senhor, e disse: Quem sou eu, Senhor Deus, e qual é a minha casa, para que me tenhas trazido até aqui?

19 E ainda foi isto pouco aos teus olhos, Senhor Deus, senão que também falaste da casa de teu servo para tempos distantes; é este o procedimento dos homens, ó Senhor Deus? 20 E que mais te pode dizer ainda Davi? Pois tu conheces bem a teu servo, ó Senhor Deus. 21 Por causa da tua palavra, e segundo o teu coração, fizeste toda esta grandeza; fazendo-a saber a teu servo. 22 Portanto, grandioso és, ó Senhor Deus, porque não há semelhante a ti, e não há outro Deus senão tu só, segundo tudo o que temos ouvido com os nossos ouvidos. 23 E quem há como o teu povo, como Israel, gente única na terra, a quem Deus foi resgatar para seu povo, para fazer-te nome, e para fazer-vos estas grandes e terríveis coisas à tua terra, diante do teu povo, que tu resgataste do Egito, desterrando as nações e a seus deuses? 24 E confirmaste a teu povo Israel por teu povo para sempre, e tu, Senhor, te fizeste o seu Deus.

25 Agora, pois, ó Senhor Deus, esta palavra que falaste acerca de teu servo e acerca da sua casa, confirma-a para sempre, e faze como tens falado. 26 E engrandeça-se o teu nome para sempre, para que se diga: O Senhor dos Exércitos é Deus sobre Israel; e a casa de teu servo Davi será confirmada diante de ti. 27 Pois tu, Senhor dos Exércitos, Deus de Israel, revelaste aos ouvidos de teu servo, dizendo: Edificar-te-ei uma casa. Portanto o teu servo se animou para fazer-te esta oração.

28 Agora, pois, Senhor Deus, tu és o mesmo Deus, e as tuas palavras são verdade, e tens falado a teu servo este bem. 29 Sê, pois, agora servido de abençoar a casa de teu servo, para permanecer para sempre diante de ti, pois tu, ó Senhor Deus, o disseste; e com a tua bênção será para sempre bendita a casa de teu servo.

1 Când*1 Cron. 17:1. a locuit împăratul în casa lui și când i-a dat odihnă Domnul, după ce l-a izbăvit de toți vrăjmașii care-l înconjurau, 2 a zis prorocului Natan: „Iată! Eu locuiesc într-o casă*Cap. 5:11. de cedru, și*Fapte 7:46. chivotul lui Dumnezeu locuiește într-un*Exod 26:1;40:21. cort." 3 Natan a răspuns împăratului: „Du-te și fă tot ce ai în inimă*1 Împ. 8:17,18.1 Cron. 22:7;28:2., căci Domnul este cu tine." 4 În noaptea următoare, Cuvântul Domnului a vorbit lui Natan: 5 „Du-te și spune robului meu David: ‘Așa vorbește Domnul: «Oare tu Îmi vei*1 Împ. 5:3;8:19.1 Cron. 22:8;28:3. zidi o casă ca să locuiesc în ea? 6 Dar Eu n-am locuit într-o casă din*1 Împ. 8:16. ziua când am scos pe copiii lui Israel din Egipt până în ziua aceasta, ci am călătorit într-un cort*Exod 40:18,19,34. drept locuință. 7 Pretutindeni pe unde am mers*Lev. 26:11,12.Deut. 23:14. cu toți copiii lui Israel, am spus Eu oare vreo vorbă vreuneia din semințiile lui Israel, căreia îi poruncisem să pască*Cap. 5:2.Ps. 78:71,72.Mat. 2:6.Fapte 20:28. pe poporul Meu, Israel, zicând: Pentru ce nu-Mi zidiți o casă de cedru?»’ 8 Acum să spui robului Meu David: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Te-am luat*1 Sam. 16:11,12.Ps. 78:70. de la pășune, de la oi, ca să fii căpetenie peste poporul Meu, peste Israel; 9 am fost*1 Sam. 18:14. Cap. 5:10;8:6,14. cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toți vrăjmașii*1 Sam. 31:6.Ps. 89:23. tăi dinaintea ta și ți-am făcut numele mare*Gen. 12:2., ca numele celor mari de pe pământ; 10 am dat un loc poporului Meu, lui Israel, și l-am sădit*Ps. 44:2;80:8.Ier. 24:6.Amos 9:15. ca să locuiască în el și să nu mai fie tulburat, ca să nu-l mai apese cei răi*Ps. 89:22. ca mai înainte 11 și ca pe vremea când*Jud. 2:14-16.1 Sam. 12:9,11.Ps. 106:42. pusesem judecători peste poporul Meu, Israel. Ți-am dat odihnă*Vers. 1. izbăvindu-te de toți vrăjmașii tăi. Și Domnul îți vestește că-ți*Exod 1:21. Vers. 27.1 Împ. 11:38. va zidi o casă. 12 Când*1 Împ. 2:1. ți se vor împlini zilele și vei fi culcat*Deut. 31:16.1 Împ. 1:21.Fapte 13:36. cu părinții tăi, Eu îți voi ridica*1 Împ. 8:20.Ps. 132:11. un urmaș după tine, care va ieși din trupul tău, și-i voi întări împărăția. 13 El*1 Împ. 5:5;6:12;8:19.1 Cron. 22:10;28:6. va zidi Numelui Meu o casă și voi*Vers. 16.Ps. 89:4,29,36,37. întări pe vecie scaunul de domnie al împărăției lui. 14 Eu*Ps. 89:26,27.Evr. 1:5. îi voi fi Tată și el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul*Ps. 89:30-33., îl voi pedepsi cu o nuia omenească și cu lovituri omenești; 15 dar harul Meu nu se va depărta de la el, cum*1 Sam. 15:23,28;16:14.1 Împ. 11:13,34. l-am depărtat de la Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta. 16 Ci casa ta și împărăția ta vor dăinui*Vers. 13.Ps. 89:36,37.Ioan 12:34. veșnic înaintea Mea și scaunul tău de domnie va fi întărit pe vecie.»’"

17 Natan a spus lui David toate aceste cuvinte și toată vedenia aceasta. 18 Și împăratul David s-a dus și s-a înfățișat înaintea Domnului și a zis: „Cine*Gen. 32:10. sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt? 19 Și încă atât este puțin înaintea Ta, Doamne Dumnezeule! Tu vorbești despre*Vers. 12,13. casa robului Tău și în viitor. Și binevoiești să înveți*Is. 55:8. pe un om cu privire la aceste lucruri, Doamne Dumnezeule! 20 Ce Ți-ar putea spune David mai mult? Tu cunoști*Gen. 18:19.Ps. 139:1. pe robul Tău, Doamne Dumnezeule! 21 După cuvântul Tău și după inima Ta, Tu ai făcut toate aceste lucruri mari, ca să le descoperi robului Tău! 22 Ce mare*1 Cron. 16:25.2 Cron. 2:5.Ps. 48:1;86:10;96:4;135:5;145:3.Ier. 10:6. ești Tu, Doamne Dumnezeule! Căci nimeni*Deut. 3:24;4:35;32:39.1 Sam. 2:2.Ps. 86:8;89:6,8.Is. 45:5,18,22. nu este ca Tine și nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. 23 Este oare pe pământ un singur neam*Deut. 4:7,32,34;33:29.Ps. 147:20. care să fie ca poporul Tău, ca Israel, pe care a venit să-l răscumpere Dumnezeu, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Și facă un Nume și ca să facă pentru el, pentru țara Ta, minuni și semne, izgonind dinaintea poporului*Deut. 9:26.Neem. 1:10. Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt, neamuri și pe dumnezeii lor? 24 Tu ai întărit*Deut. 26:18. pe poporul Tău, Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie, și Tu*Ps. 48:14., Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui. 25 Acum, Doamne Dumnezeule, fă să rămână în veci cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău și asupra casei lui și lucrează după cuvântul Tău. 26 Slăvit să fie Numele Tău pe vecie și să se zică: ‘Domnul oștirilor este Dumnezeul lui Israel. Și casa robului Tău David să rămână înaintea Ta!’ 27 Căci Tu Însuți, Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, Te-ai descoperit robului Tău zicând: ‘Eu îți voi întemeia o casă!’ De aceea a îndrăznit robul Tău să-Ți facă această rugăciune. 28 Acum, Doamne Dumnezeule, Tu ești Dumnezeu și cuvintele*Ioan 17:17. Tale sunt adevăr și Tu ai vestit harul acesta robului Tău. 29 Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit și, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe*Cap. 22:51. vecie."