1 E disse o sumo sacerdote: Porventura é isto assim?

2 E ele disse: Homens, irmãos, e pais, ouvi. O Deus da glória apareceu a nosso pai Abraão, estando na Mesopotâmia, antes de habitar em Harã,

3 E disse-lhe: Sai da tua terra e dentre a tua parentela, e dirige-te à terra que eu te mostrar. 4 Então saiu da terra dos caldeus, e habitou em Harã. E dali, depois que seu pai faleceu, Deus o trouxe para esta terra em que habitais agora. 5 E não lhe deu nela herança, nem ainda o espaço de um pé; mas prometeu que lhe daria a posse dela, e depois dele, à sua descendência, não tendo ele ainda filho. 6 E falou Deus assim: Que a sua descendência seria peregrina em terra alheia, e a sujeitariam à escravidão, e a maltratariam por quatrocentos anos.

7 E eu julgarei a nação que os tiver escravizado, disse Deus. E depois disto sairão e me servirão neste lugar. 8 E deu-lhe a aliança da circuncisão; e assim gerou a Isaque, e o circuncidou ao oitavo dia; e Isaque a Jacó; e Jacó aos doze patriarcas.

9 E os patriarcas, movidos de inveja, venderam José para o Egito; mas Deus era com ele. 10 E livrou-o de todas as suas tribulações, e lhe deu graça e sabedoria ante Faraó, rei do Egito, que o constituiu governador sobre o Egito e toda a sua casa. 11 Sobreveio então a todo o país do Egito e de Canaã fome e grande tribulação; e nossos pais não achavam alimentos. 12 Mas tendo ouvido Jacó que no Egito havia trigo, enviou ali nossos pais, a primeira vez. 13 E na segunda vez foi José conhecido por seus irmãos, e a linhagem de José foi manifesta a Faraó. 14 E José mandou chamar a seu pai Jacó, e a toda a sua parentela, que era de setenta e cinco almas. 15 E Jacó desceu ao Egito, e morreu, ele e nossos pais; 16 E foram transportados para Siquém, e depositados na sepultura que Abraão comprara por certa soma de dinheiro aos filhos de Emor, pai de Siquém.

17 Aproximando-se, porém, o tempo da promessa que Deus tinha feito a Abraão, o povo cresceu e se multiplicou no Egito; 18 Até que se levantou outro rei, que não conhecia a José. 19 Esse, usando de astúcia contra a nossa linhagem, maltratou nossos pais, a ponto de os fazer enjeitar as suas crianças, para que não se multiplicassem. 20 Nesse tempo nasceu Moisés, e era mui formoso, e foi criado três meses em casa de seu pai. 21 E, sendo enjeitado, tomou-o a filha de Faraó, e o criou como seu filho. 22 E Moisés foi instruído em toda a ciência dos egípcios; e era poderoso em suas palavras e obras.

23 E, quando completou a idade de quarenta anos, veio-lhe ao coração ir visitar seus irmãos, os filhos de Israel. 24 E, vendo maltratado um deles, o defendeu, e vingou o ofendido, matando o egípcio. 25 E ele cuidava que seus irmãos entenderiam que Deus lhes havia de dar a liberdade pela sua mão; mas eles não entenderam. 26 E no dia seguinte, pelejando eles, foi por eles visto, e quis levá-los à paz, dizendo: Homens, sois irmãos; por que vos agravais um ao outro? 27 E o que ofendia o seu próximo o repeliu, dizendo: Quem te constituiu príncipe e juiz sobre nós? 28 Queres tu matar-me, como ontem mataste o egípcio? 29 E a esta palavra fugiu Moisés, e esteve como estrangeiro na terra de Midiã, onde gerou dois filhos.

30 E, completados quarenta anos, apareceu-lhe o anjo do Senhor no deserto do monte Sinai, numa chama de fogo no meio de uma sarça. 31 Então Moisés, quando viu isto, se maravilhou da visão; e, aproximando-se para observar, foi-lhe dirigida a voz do Senhor, 32 Dizendo: Eu sou o Deus de teus pais, o Deus de Abraão, e o Deus de Isaque, e o Deus de Jacó. E Moisés, todo trêmulo, não ousava olhar. 33 E disse-lhe o Senhor: Tira as sandálias dos teus pés, porque o lugar em que estás é terra santa. 34 Tenho visto atentamente a aflição do meu povo que está no Egito, e ouvi os seus gemidos, e desci a livrá-los. Agora, pois, vem, e enviar-te-ei ao Egito.

35 A este Moisés, ao qual haviam negado, dizendo: Quem te constituiu príncipe e juiz? A este enviou Deus como príncipe e libertador, pela mão do anjo que lhe aparecera na sarça. 36 Foi este que os conduziu para fora, fazendo prodígios e sinais na terra do Egito, e no Mar Vermelho, e no deserto, por quarenta anos. 37 Este é aquele Moisés que disse aos filhos de Israel: O Senhor vosso Deus vos levantará dentre vossos irmãos um profeta como eu; a ele ouvireis. 38 Este é o que esteve entre a congregação no deserto, com o anjo que lhe falava no monte Sinai, e com nossos pais, o qual recebeu as palavras de vida para no-las dar.

39 Ao qual nossos pais não quiseram obedecer, antes o rejeitaram e em seu coração se tornaram ao Egito, 40 Dizendo a Arão: Faze-nos deuses que vão adiante de nós; porque a esse Moisés, que nos tirou da terra do Egito, não sabemos o que lhe aconteceu. 41 E naqueles dias fizeram o bezerro, e ofereceram sacrifícios ao ídolo, e se alegraram nas obras das suas mãos. 42 Mas Deus se afastou, e os abandonou a que servissem ao exército do céu, como está escrito no livro dos profetas: Porventura me oferecestes vítimas e sacrifícios no deserto por quarenta anos, ó casa de Israel?

43 Antes tomastes o tabernáculo de Moloque, e a estrela do vosso deus Renfã, figuras que vós fizestes para as adorar. Transportar-vos-ei, pois, para além da Babilônia.

44 Estava entre nossos pais no deserto o tabernáculo do testemunho, como ordenara aquele que disse a Moisés que o fizesse segundo o modelo que tinha visto. 45 O qual, nossos pais, recebendo-o também, o levaram com Josué quando entraram na posse das nações que Deus lançou para fora da presença de nossos pais, até aos dias de Davi, 46 Que achou graça diante de Deus, e pediu que pudesse achar tabernáculo para o Deus de Jacó. 47 E Salomão lhe edificou casa; 48 Mas o Altíssimo não habita em templos feitos por mãos de homens, como diz o profeta:

49 O céu é o meu trono, e a terra o estrado dos meus pés. Que casa me edificareis? diz o Senhor, ou qual é o lugar do meu repouso?

50 Porventura não fez a minha mão todas estas coisas?

51 Homens de dura cerviz, e incircuncisos de coração e ouvido, vós sempre resistis ao Espírito Santo; assim vós sois como vossos pais. 52 A qual dos profetas não perseguiram vossos pais? Até mataram os que anteriormente anunciaram a vinda do Justo, do qual vós agora fostes traidores e homicidas; 53 Vós, que recebestes a lei por ordenação dos anjos, e não a guardastes.

54 E, ouvindo eles isto, enfureciam-se em seus corações, e rangiam os dentes contra ele. 55 Mas ele, estando cheio do Espírito Santo, fixando os olhos no céu, viu a glória de Deus, e Jesus, que estava à direita de Deus; 56 E disse: Eis que vejo os céus abertos, e o Filho do homem, que está em pé à mão direita de Deus.

57 Mas eles gritaram com grande voz, taparam os seus ouvidos, e arremeteram unânimes contra ele. 58 E, expulsando-o da cidade, o apedrejavam. E as testemunhas depuseram as suas capas aos pés de um jovem chamado Saulo. 59 E apedrejaram a Estêvão que em invocação dizia: Senhor Jesus, recebe o meu espírito.

60 E, pondo-se de joelhos, clamou com grande voz: Senhor, não lhes imputes este pecado. E, tendo dito isto, adormeceu.

1 Marele preot a zis: „Așa stau lucrurile?" 2 Ștefan a răspuns: „Fraților*Cap. 22:1. și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran. 3 Și i-a zis: ‘Ieși*Gen. 12:1. din țara ta și din familia ta și du-te în țara pe care ți-o voi arăta.’ 4 El a ieșit atunci*Gen. 11:31;12:4,5. din țara haldeenilor și s-a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Din țara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă de loc, ci i-a făgăduit*Gen. 12:7;13:15;15:3,8;17:8;26:3. că i-o va da în stăpânire lui și seminței lui după el, măcar că n-avea niciun copil. 6 Dumnezeu i-a spus că sămânța*Gen. 15:13,16. lui va locui într-o țară străină, va fi robită și va fi chinuită patru*Exod 12:40.Gal. 3:17. sute de ani. 7 ‘Dar neamul căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu’, a zis Dumnezeu. ‘După aceea, vor ieși și-Mi vor*Exod 3:12. sluji în locul acesta.’ 8 Apoi i-a dat*Gen. 17:9-11. legământul tăierii împrejur, și astfel*Gen. 21:2-4. Avraam, când a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta, Isaac*Gen. 25:26. a născut și a tăiat împrejur pe Iacov, și Iacov*Gen. 29:31;30:5;35:18,23., pe cei doisprezece patriarhi. 9 Iar*Gen. 37:4,11,28.Ps. 105:17. patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vândut, ca să fie dus în Egipt. Dar*Gen. 39:2,21,23. Dumnezeu a fost cu el 10 și l-a izbăvit din toate necazurile lui; i-a dat înțelepciune și trecere*Gen. 41:37;42:6. înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt și peste toată casa lui. 11 A venit*Gen. 41:54. o foamete în tot Egiptul și Canaanul. Nevoia era mare, și părinții noștri nu găseau merinde. 12 Iacov*Gen. 42:1. a auzit că în Egipt era grâu și a trimis pe părinții noștri întâiași dată acolo. 13 Și*Gen. 45:4,16. când au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de frații săi, și Faraon a aflat din ce neam era Iosif. 14 Apoi*Gen. 45:9,27., Iosif a trimis să cheme pe tatăl său Iacov și pe toată*Gen. 46:27.Deut. 10:22. familia lui, șaptezeci și cinci de suflete. 15 Iacov*Gen. 46:5. s-a coborât în Egipt, unde a murit*Gen. 49:33.Exod 1:6., el și părinții noștri. 16 Și*Exod 13:19.Ios. 24:32. au fost strămutați la Sihem și puși în mormântul*Gen. 23:16;33:19. pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani de la fiii lui Emor, în Sihem. 17 Se apropia vremea*Gen. 15:13. Vers. 6. când trebuia să se împlinească făgăduința pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a*Exod 1:7-9.Ps. 105:24,25. crescut și s-a înmulțit în Egipt, 18 până când s-a ridicat un alt împărat, care nu cunoștea pe Iosif. 19 Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru și a chinuit pe părinții noștri, până acolo ca să-și*Exod 1:22. lepede pruncii, ca să nu trăiască.

20 Pe*Exod 2:2. vremea aceasta s-a născut Moise, care era*Evr. 11:23. frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său. 21 Și când a fost*Exod 2:3-10. lepădat, l-a luat fiica lui Faraon și l-a crescut ca pe copilul ei. 22 Moise a învățat toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic*Luca 24:19. în cuvinte și în fapte. 23 El*Exod 2:11,12. avea patruzeci de ani când i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. 24 A văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit și a omorât pe egiptean. 25 Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu, prin mâna lui, le va da izbăvirea, dar n-au priceput. 26 A*Exod 2:13. doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor și i-a îndemnat la pace. ‘Oamenilor’, a zis el, ‘voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?’ 27 Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său l-a îmbrâncit și i-a zis: ‘Cine*Luca 12:14. Cap. 4:7. te-a pus pe tine stăpânitor și judecător peste noi? 28 Vrei să mă omori și pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean?’ 29 La*Exod 2:15,22;4:20;18:3,4. auzul acestor vorbe, Moise a fugit și s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste*Exod 3:2. patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta și, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, 32 care i-a zis: ‘Eu*Mat. 22:32.Evr. 11:16. sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.’ Și Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite. 33 Domnul*Exod 3:5.Ios. 5:15. i-a zis: ‘Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt. 34 Am*Exod 3:7. văzut suferința poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele și M-am coborât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt.’ 35 Pe acest Moise de care se lepădaseră ei, când au zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător?’ Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor și izbăvitor, cu ajutorul*Exod 14:19.Num. 20:16. îngerului, care i se arătase în rug. 36 El*Exod 12:41;33:1. i-a scos din Egipt și a făcut*Exod 7:11,14.Ps. 105:27. minuni și semne în Egipt, la*Exod 14:21,27-29. Marea Roșie și*Exod 16:1,35. în pustie, patruzeci de ani. 37 Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre frații voștri un proroc*Deut. 18:15,18. Cap. 3:22. ca mine: de el*Mat. 17:5. să ascultați.’ 38 El*Exod 19:3,17. este acela care, în adunarea israeliților din pustie, cu îngerul*Is. 63:9.Gal. 3:19.Evr. 2:2. care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, a*Exod 21:1.Deut. 5:27,31;33:4.Ioan 1:17. primit cuvinte*Rom. 3:2. vii, ca să ni le dea nouă. 39 Părinții noștri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit și, în inimile lor, s-au întors spre Egipt 40 și*Exod 32:1. au zis lui Aaron: ‘Fă-ne niște dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut.’ 41 Și*Deut. 9:16.Ps. 106:19. în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului și s-au bucurat de lucrul mâinilor lor. 42 Atunci, Dumnezeu S-a*Ps. 81:12.Ezec. 20:25,39.Rom. 1:24.2 Tes. 2:11. întors de la ei și i-a dat să se închine oștirii*Deut. 4:19;17:3.2 Împ. 17:16;21:3.Ier. 19:13. cerului, după cum este scris în cartea prorocilor: ‘Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă*Amos 5:25,26. a lui Israel? 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.’ 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întâlnirii, așa cum îl rânduise Cel ce a spus lui Moise să-l*Exod 25:40;26:30.Evr. 8:5. facă după chipul pe care-l văzuse. 45 Și*Ios. 3:14. părinții noștri l-au adus, la rândul lor, sub povățuirea lui Iosua, când au intrat în țara stăpânită de neamurile pe*Neem. 9:24.Ps. 44:2;78:55. Cap. 13:19. care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri, și a rămas acolo până în zilele lui David. 46 David*1 Sam. 16:1.2 Sam. 7:1.Ps. 89:19. Cap. 13:22. a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu și a*1 Împ. 8:17.1 Cron. 22:7.Ps. 132:4,5. cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov. 47 Și*1 Împ. 6:1;8:20.1 Cron. 17:12.2 Cron. 3:1. Solomon a fost acela care I-a zidit o casă. 48 Dar*1 Împ. 8:27.2 Cron. 2:6;6:18. Cap. 17:24. Cel Preaînalt nu locuiește în locașuri făcute de mâini omenești, cum zice prorocul: 49 ‘«Cerul*Is. 66:1,2.Mat. 5:34,35;23:22. este scaunul Meu de domnie, și pământul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie», zice Domnul, «sau care va fi locul Meu de odihnă? 50 N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?»’…

51 Oameni tari*Exod 32:9;33:3.Is. 48:4. la cerbice, netăiați împrejur*Lev. 26:41.Deut. 10:16.Ier. 4:4;6:10;9:26.Ezec. 44:9. cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi. 52 Pe*2 Cron. 36:16.Mat. 21:35;23:34,37.1 Tes. 2:15. care din proroci nu i-au prigonit părinții voștri? Au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui*Cap. 3:14. Neprihănit, pe care L-ați vândut acum și L-ați omorât, 53 voi, care*Exod 20:1.Gal. 3:19.Evr. 2:2. ați primit Legea dată prin îngeri, și n-ați păzit-o!…" 54 Când*Cap. 5:33. au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă și scrâșneau din dinți împotriva lui. 55 Dar Ștefan, plin*Cap. 6:5. de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu 56 și a zis: „Iată, văd*Ezec. 1:1.Mat. 3:16. Cap. 10:11. cerurile deschise și pe Fiul*Dan. 7:13. omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu." 57 Ei au început atunci să răcnească, și-au astupat urechile și s-au năpustit toți într-un gând asupra lui. 58 L-au târât*1 Împ. 21:13.Luca 4:29.Evr. 13:12. afară din cetate și l-au*Lev. 24:16. ucis cu pietre. Martorii*Deut. 13:9,10;17:7. Cap. 8:1;22:20. și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. 59 Și aruncau cu pietre în Ștefan, care*Cap. 9:14. se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește*Ps. 31:5.Luca 23:46. duhul meu!" 60 Apoi, a îngenuncheat*Cap. 9:40;20:36;21:5. și a strigat cu glas tare: „Doamne*Mat. 5:44.Luca 6:28;23:34., nu le ține în seamă păcatul acesta!" Și după aceste vorbe, a adormit.