1 Naquele dia se entoará este cântico na terra de Judá: Temos uma cidade forte, a que Deus pôs a salvação por muros e antemuros.

2 Abri as portas,

para que entre nelas a nação justa,

que observa a verdade.

3 Tu conservarás em

paz aquele cuja mente está

firme em ti;

porque ele confia em ti.

4 Confiai no Senhor perpetuamente;

porque o Senhor Deus

é uma rocha eterna.

5 Porque ele abate os que habitam no alto,

na cidade elevada;

humilha-a, humilha-a até ao chão,

e derruba-a até ao pó.

6 O pé pisá-la-á;

os pés dos aflitos, e os passos dos pobres.

7 O caminho do justo é todo plano;

tu retamente pesas

o andar do justo.

8 Também no caminho dos teus juízos,

Senhor, te esperamos;

no teu nome e na tua memória está o desejo

da nossa alma.

9 Com minha alma te

desejei de noite,

e com o meu espírito, que está

dentro de mim,

madrugarei a buscar-te;

porque, havendo os

teus juízos na terra,

os moradores do

mundo aprendem justiça.

10 Ainda que se mostre favor ao ímpio,

nem por isso aprende a justiça;

até na terra da retidão

ele pratica a iniquidade,

e não atenta

para a majestade do Senhor.

11 Senhor, a tua mão está

exaltada, mas

nem por isso a veem;

vê-la-ão, porém,

e confundir-se-ão por causa do zelo que tens

do teu povo;

e o fogo consumirá

os teus adversários.

12 Senhor, tu nos darás a paz,

porque tu és o

que fizeste em nós todas as nossas obras.

13 Ó Senhor Deus nosso,

já outros senhores têm

tido domínio sobre nós; porém,

por ti só,

nos lembramos de teu nome.

14 Morrendo eles,

não tornarão a viver;

falecendo,

não ressuscitarão;

por isso os visitaste

e destruíste,

e apagaste toda a sua memória.

15 Tu, Senhor, aumentaste a esta nação,

tu aumentaste a esta nação,

fizeste-te glorioso;

alargaste todos os confins da terra.

16 Ó Senhor, na angústia te buscaram; vindo

sobre eles a tua correção,

derramaram a sua oração secreta.

17 Como a mulher grávida,

quando está próxima a sua hora,

tem dores de parto,

e dá gritos nas suas dores,

assim fomos nós

diante de ti, ó Senhor!

18 Bem concebemos nós e

tivemos dores de parto,

porém demos à luz o vento;

livramento não

trouxemos à terra,

nem caíram os

moradores do mundo.

19 Os teus mortos e também

o meu cadáver viverão e

ressuscitarão;

despertai e exultai,

os que habitais no pó,

porque o teu orvalho será

como o orvalho das ervas,

e a terra lançará de si os mortos.

20 Vai, pois, povo meu,

entra nos teus quartos,

e fecha as tuas portas sobre ti;

esconde-te só por um momento,

até que passe a ira.

21 Porque eis

que o Senhor sairá do seu lugar,

para castigar os

moradores da terra,

por causa da sua iniquidade,

e a terra descobrirá o

seu sangue,

e não encobrirá mais os seus mortos.

1 În ziua*Cap. 2:11. aceea, se va cânta următoarea cântare în țara lui Iuda: „Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea*Cap. 60:18. ca ziduri și întăritură. 2 Deschideți*Ps. 118:19,20. porțile, ca să intre neamul cel neprihănit și credincios. 3 Celui cu inima tare, Tu-i chezășuiești pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine. 4 Încredeți-vă în Domnul pe vecie, căci*Cap. 45:17. Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor. 5 El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălțimi, El a plecat cetatea*Cap. 25:12;32:19. îngâmfată; a doborât-o la pământ și a aruncat-o în țărână. 6 Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub pașii celor obijduiți. 7 Calea*Ps. 37:23. dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului. 8 De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea*Cap. 64:5. judecăților Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta. 9 Sufletul*Ps. 63:6.Cânt. 3:1. meu Te dorește noaptea și duhul meu Te caută înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecățile Tale pe pământ, locuitorii lumii învață dreptatea. 10 Dacă*Ecl. 8:12.Rom. 2:4. ierți pe cel rău, el totuși nu învață neprihănirea, se dedă la rău în țara*Ps. 143:10. în care domnește neprihănirea și nu caută la măreția Domnului. 11 Doamne, mâna Ta este puternică: ei*Iov 34:27.Ps. 28:5. Cap. 5:12. n-o zăresc, dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău și vor fi rușinați; va arde focul pe vrăjmașii Tăi. 12 Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlinești pentru noi. 13 Doamne, Dumnezeul nostru, alți*2 Cron. 12:8. stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe Tine și numai Numele Tău îl chemăm. 14 Cei ce sunt morți acum nu vor mai trăi, sunt niște umbre și nu se vor mai scula, căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit și le-ai șters pomenirea. 15 Înmulțește poporul, Doamne! Înmulțește poporul, arată-Ți slava; dă înapoi toate hotarele țării! 16 Doamne, ei Te-au căutat când erau în strâmtorare*Osea 5:15.; au început să se roage când i-ai pedepsit. 17 Cum se zvârcolește o femeie însărcinată*Cap. 13:8.Ioan 16:21. gata să nască și cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, așa am fost noi departe de Fața Ta, Doamne! 18 Am zămislit, am simțit dureri și, când să naștem, am născut vânt: țara nu este mântuită și locuitorii*Ps. 17:14. ei nu sunt născuți. 19 Să învieze dar morții*Ezec. 37:1. Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! Treziți-vă*Dan. 12:2. și săriți de bucurie, cei ce locuiți în țărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viață, și pământul va scoate iarăși afară pe cei morți." 20 Du-te, poporul meu, intră*Exod 12:22,23. în odaia ta și încuie ușa după tine; ascunde-te*Ps. 30:5. Cap. 54:7,8.2 Cor. 4:17. câteva clipe, până va trece mânia! 21 Căci iată, Domnul iese*Mica 1:3.Iuda 14. din locuința Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului, și pământul va da sângele pe față și nu va mai acoperi uciderile.