1 Agora, pois, ouve, ó Jacó,

servo meu, e tu,

ó Israel, a quem escolhi.

2 Assim diz o Senhor que te criou

e te formou desde o ventre,

e que te ajudará: Não temas,

ó Jacó, servo meu, e tu,

Jesurum, a quem escolhi.

3 Porque derramarei água

sobre o sedento, e rios

sobre a terra seca;

derramarei o meu Espírito

sobre a tua posteridade,

e a minha bênção

sobre os teus descendentes.

4 E brotarão como a erva,

como salgueiros junto aos ribeiros

das águas.

5 Este dirá: Eu sou do Senhor;

e aquele se chamará

do nome de Jacó;

e aquele outro escreverá

com a sua mão ao Senhor,

e por sobrenome tomará o nome

de Israel.

6 Assim diz o Senhor,

Rei de Israel, e seu Redentor,

o Senhor dos Exércitos:

Eu sou o primeiro,

e eu sou o último,

e fora de mim não há Deus.

7 E quem proclamará como eu,

e anunciará isto,

e o porá em ordem perante mim,

desde que ordenei um povo eterno?

E anuncie-lhes as coisas vindouras,

e as que

ainda hão

de vir.

8 Não vos assombreis,

nem temais;

porventura desde então

não vo-lo fiz ouvir,

e não vo-lo anunciei?

Porque vós sois as minhas testemunhas. Porventura há outro Deus fora

de mim? Não,

não há outra Rocha

que eu

conheça.

9 Todos os artífices de imagens de escultura são vaidade, e as suas coisas mais desejáveis são de nenhum préstimo; e suas próprias testemunhas, nada veem nem entendem para que sejam envergonhados. 10 Quem forma um deus, e funde uma imagem de escultura, que é de nenhum préstimo? 11 Eis que todos os seus companheiros ficarão confundidos, pois os mesmos artífices não passam de homens; ajuntem-se todos, e levantem-se; assombrar-se-ão, e serão juntamente confundidos.

12 O ferreiro, com a tenaz, trabalha nas brasas, e o forma com martelos, e o lavra com a força do seu braço; ele tem fome e a sua força enfraquece, e não bebe água, e desfalece.

13 O carpinteiro estende a régua, desenha-o com uma linha, aplaina-o com a plaina, e traça-o com o compasso; e o faz à semelhança de um homem, segundo a forma de um homem, para ficar em casa.

14 Quando corta para si cedros, toma, também, o cipreste e o carvalho; assim escolhe dentre as árvores do bosque; planta um olmeiro, e a chuva o faz crescer. 15 Então serve ao homem para queimar; e toma deles, e se aquenta, e os acende, e coze o pão; também faz um deus, e se prostra diante dele; também fabrica uma imagem de escultura, e ajoelha-se diante dela. 16 Metade dele queima no fogo, com a outra metade prepara a carne para comer, assa-a e farta-se dela; também se aquenta, e diz: Ora já me aquentei, já vi o fogo. 17 Então do resto faz um deus, uma imagem de escultura; ajoelha-se diante dela, e se inclina, e roga-lhe, e diz: Livra-me, porquanto tu és o meu deus.

18 Nada sabem, nem entendem; porque tapou os olhos para que não vejam, e os seus corações para que não entendam. 19 E nenhum deles cai em si, e já não têm conhecimento nem entendimento para dizer: Metade queimei no fogo, e cozi pão sobre as suas brasas, assei sobre elas carne, e a comi; e faria eu do resto uma abominação? Ajoelhar-me-ei ao que saiu de uma árvore? 20 Apascenta-se de cinza; o seu coração enganado o desviou, de maneira que já não pode livrar a sua alma, nem dizer: Porventura não há uma mentira na minha mão direita?

21 Lembra-te destas coisas,

ó Jacó, e Israel,

porquanto és meu servo;

eu te formei, meu servo és,

ó Israel, não me esquecerei de ti.

22 Apaguei as tuas transgressões

como a névoa, e os teus pecados

como a nuvem; torna-te para mim,

porque eu te remi.

23 Cantai alegres, vós, ó céus,

porque o Senhor o fez;

exultai vós, as partes mais baixas da terra;

vós, montes, retumbai com júbilo;

também vós, bosques,

e todas as suas árvores;

porque o Senhor remiu a Jacó,

e glorificou-se em Israel.

24 Assim diz o Senhor,

teu redentor,

e que te formou desde o ventre:

Eu sou o Senhor

que faço tudo,

que sozinho estendo os céus,

e espraio a terra

por mim mesmo;

25 Que desfaço os sinais

dos inventores de mentiras,

e enlouqueço os adivinhos;

que faço tornar atrás os sábios,

e converto

em loucura o

conhecimento deles;

26 Que confirmo a palavra

do seu servo,

e cumpro o conselho

dos seus mensageiros;

que digo a Jerusalém:

Tu serás habitada,

e às cidades de Judá:

Sereis edificadas,

e eu levantarei

as suas ruínas;

27 Que digo à profundeza: Seca-te,

e eu secarei os teus rios.

28 Que digo de Ciro:

É meu pastor,

e cumprirá tudo o que me apraz,

dizendo também a Jerusalém:

Tu serás edificada;

e ao templo:

Tu serás fundado.

1 Ascultă acum, Iacove*Vers. 21. Cap. 41:8;43:1.Ier. 30:10;46:27,28., robul Meu, Israele, pe care te-am ales! 2 Așa vorbește Domnul, care*Cap. 43:1,7. te-a făcut și întocmit și care de la nașterea ta este sprijinul tău: Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul*Deut. 32:15. Meu, pe care l-am ales. 3 Căci voi turna*Cap. 35:7.Ioel 2:28.Ioan 7:38.Fapte 2:18. ape peste pământul însetat și râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânța ta, și binecuvântarea Mea peste odraslele tale, 4 și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lângă pâraiele de apă. 5 Unul va zice: ‘Eu sunt al Domnului!’ Altul se va numi cu numele lui Iacov, iar altul va scrie cu mâna lui: ‘Al Domnului sunt!’ Și va fi cinstit cu numele lui Israel." 6 Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și*Vers. 24. Cap. 43:1,14. Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: „Eu*Cap. 41:4;48:12.Apoc. 1:8,17;22:13. sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă și, afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. 7 Cine*Cap. 41:4,22;45:21. a făcut prorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întâmple! 8 Nu vă temeți și nu tremurați, căci*Cap. 41:22. nu ți-am vestit și nu ți-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi*Cap. 43:10,12. Îmi sunteți martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu*Deut. 4:35,39;32:39.1 Sam. 2:2.2 Sam. 22:32. Cap. 45:5. este altă Stâncă, nu cunosc alta!" 9 Cei ce*Cap. 41:24,29. fac idoli, toți sunt deșertăciune și cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au*Ps. 115:4. nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de rușine. 10 Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu sau să fi turnat un idol și să nu*Ier. 10:5.Hab. 2:18. fi tras niciun folos din el? 11 Iată, toți închinătorii lor vor rămâne de rușine*Ps. 97:7. Cap. 1:29; 42:17;45:16., căci înșiși meșterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine. 12 Fierarul*Cap. 40:19;41:6.Ier. 10:3. face o secure, lucrează cu cărbuni și o fățuiește și-i dă un chip cu lovituri de ciocan și o lucrează cu puterea brațului, dar, dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13 Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rindea și-i însemnează mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă. 14 Își taie cedri, goruni și stejari, pe care și-i alege dintre copacii din pădure. Sădește brazi, și ploaia îi face să crească. 15 Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol și îngenunchează înaintea lui! 16 O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carnea, pregătește o friptură și se satură; se și încălzește și zice: „Ha! ha! M-am încălzit, simt focul!" 17 Cu ce mai rămâne însă face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchează înaintea lui, i se închină, îl cheamă și strigă: „Mântuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!" 18 Ei*Cap. 45:20. nu pricep și nu înțeleg, căci li s-au lipit*2 Tes. 2:11. ochii, ca să nu vadă, și inima, ca să nu înțeleagă. 19 Niciunul nu intră în sine*Cap. 46:8. însuși și n-are nici minte, nici pricepere să-și zică: „Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne și am mâncat-o. Și să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăți de lemn?" 20 El se hrănește cu cenușă, inima*Osea 4:12.Rom. 1:21.2 Tes. 2:11. lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-și mântuiască sufletul și să nu zică: „N-am oare o minciună în mână?" 21 „Ține minte aceste lucruri, Iacove, și tu, Israele, căci ești robul*Vers. 1,2. Meu. Eu te-am făcut, tu ești robul Meu, Israele, nu Mă uita! 22 Eu îți șterg*Cap. 43:25. fărădelegile ca un nor și păcatele, ca o ceață: întoarce-te la Mine, căci Eu*Cap. 43:1;48:20.1 Cor. 6:20.1 Pet. 1:18,19. te-am răscumpărat." 23 Bucurați-vă*Ps. 69:34;96:11,12. Cap. 42:10;49:13.Ier. 51:48.Apoc. 18:20., ceruri! Căci Domnul a lucrat; răsunați de veselie, adâncimi ale pământului! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Și voi, pădurilor, cu toți copacii voștri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Și-a arătat slava în Israel. 24 Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul*Cap. 43:14;44:6. tău, Cel ce*Cap. 43:1. te-a întocmit din pântecele mamei tale: „Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu*Iov 9:8.Ps. 104:2. Cap. 40:22;42:5;45:12;51:13. singur am desfășurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine? 25 Eu zădărnicesc*Cap. 47:13. semnele prorocilor*Ier. 50:36. mincinoși și arăt ca înșelători pe ghicitori; fac pe cei înțelepți să dea înapoi și*1 Cor. 1:20. le prefac știința în nebunie. 26 Dar*Zah. 1:6. întăresc cuvântul robului Meu și împlinesc ce prorocesc trimișii Mei; Eu zic despre Ierusalim: ‘Va fi locuit’ și despre cetățile lui Iuda: ‘Vor fi zidite iarăși și le voi ridica dărâmăturile.’ 27 Eu*Ier. 50:38;51:32,36. zic adâncului: ‘Usucă-te și îți voi seca râurile.’ 28 Eu zic despre Cirus: ‘El este păstorul Meu și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: «Să fie*2 Cron. 36:22,23.Ezra 1:1. Cap. 45:13. zidit iarăși!» și despre Templu: «Să i se pună temeliile!»’"