1 E, no dia vinte e quatro deste mês, ajuntaram-se os filhos de Israel com jejum e com sacos, e traziam terra sobre si. 2 E a descendência de Israel se apartou de todos os estrangeiros, e puseram-se em pé, e fizeram confissão pelos seus pecados e pelas iniquidades de seus pais. 3 E, levantando-se no seu lugar, leram no livro da lei do Senhor seu Deus uma quarta parte do dia; e na outra quarta parte fizeram confissão, e adoraram ao Senhor seu Deus.

4 E Jesuá, Bani, Cadmiel, Sebanias, Buni, Serebias, Bani e Quenani se puseram em pé no lugar alto dos levitas, e clamaram em alta voz ao Senhor seu Deus. 5 E os levitas, Jesuá, Cadmiel, Bani, Hasabneias, Serebias, Hodias, Sebanias e Petaías, disseram: Levantai-vos, bendizei ao Senhor vosso Deus de eternidade em eternidade; e bendigam o teu glorioso nome, que está exaltado sobre toda a bênção e louvor.

6 Só tu és Senhor; tu fizeste o céu, o céu dos céus, e todo o seu exército, a terra e tudo quanto nela há, os mares e tudo quanto neles há, e tu os guardas com vida a todos; e o exército dos céus te adora. 7 Tu és o Senhor, o Deus, que elegeste a Abrão, e o tiraste de Ur dos caldeus, e lhe puseste por nome Abraão. 8 E achaste o seu coração fiel perante ti, e fizeste com ele a aliança, de que darias à sua descendência a terra dos cananeus, dos heteus, dos amorreus, dos perizeus, dos jebuseus e dos girgaseus; e confirmaste as tuas palavras, porquanto és justo.

9 E viste a aflição de nossos pais no Egito, e ouviste o seu clamor junto ao Mar Vermelho. 10 E mostraste sinais e prodígios a Faraó, e a todos os seus servos, e a todo o povo da sua terra, porque soubeste que soberbamente os trataram; e assim adquiriste para ti nome, como hoje se vê. 11 E o mar fendeste perante eles, e passaram pelo meio do mar, em seco; e lançaste os seus perseguidores nas profundezas, como uma pedra nas águas violentas. 12 E guiaste-os de dia por uma coluna de nuvem, e de noite por uma coluna de fogo, para lhes iluminar o caminho por onde haviam de ir. 13 E sobre o monte Sinai desceste, e dos céus falaste com eles, e deste-lhes juízos retos e leis verdadeiras, estatutos e mandamentos bons. 14 E o teu santo sábado lhes fizeste conhecer; e preceitos, estatutos e lei lhes mandaste pelo ministério de Moisés, teu servo. 15 E pão dos céus lhes deste na sua fome, e água da penha lhes produziste na sua sede; e lhes disseste que entrassem para possuírem a terra pela qual alçaste a tua mão, que lhes havias de dar.

16 Porém eles e nossos pais se houveram soberbamente, e endureceram a sua cerviz, e não deram ouvidos aos teus mandamentos. 17 E recusaram ouvir-te, e não se lembraram das tuas maravilhas, que lhes fizeste, e endureceram a sua cerviz e, na sua rebelião, levantaram um capitão, a fim de voltarem para a sua servidão; porém tu, ó Deus perdoador, clemente e misericordioso, tardio em irar-te, e grande em beneficência, tu não os desamparaste. 18 Ainda mesmo quando eles fizeram para si um bezerro de fundição, e disseram: Este é o teu Deus, que te tirou do Egito; e cometeram grandes blasfêmias;

19 Todavia tu, pela multidão das tuas misericórdias, não os deixaste no deserto. A coluna de nuvem nunca se apartou deles de dia, para os guiar pelo caminho, nem a coluna de fogo de noite, para lhes iluminar; e isto pelo caminho por onde haviam de ir. 20 E deste o teu bom Espírito, para os ensinar; e o teu maná não retiraste da sua boca; e água lhes deste na sua sede. 21 De tal modo os sustentaste quarenta anos no deserto; nada lhes faltou; as suas roupas não se envelheceram, e os seus pés não se incharam.

22 Também lhes deste reinos e povos, e os repartiste em porções; e eles possuíram a terra de Siom, a saber, a terra do rei de Hesbom, e a terra de Ogue, rei de Basã. 23 E multiplicaste os seus filhos como as estrelas do céu, e trouxeste-os à terra de que tinhas falado a seus pais que nela entrariam para a possuírem. 24 Assim os filhos entraram e possuíram aquela terra; e abateste perante eles os moradores da terra, os cananeus, e lhos entregaste na mão, como também os reis e os povos da terra, para fazerem deles conforme a sua vontade. 25 E tomaram cidades fortificadas e terra fértil, e possuíram casas cheias de toda a fartura, cisternas cavadas, vinhas e olivais, e árvores frutíferas, em abundância; e comeram e se fartaram e engordaram e viveram em delícias, pela tua grande bondade.

26 Porém se obstinaram, e se rebelaram contra ti, e lançaram a tua lei para trás das suas costas, e mataram os teus profetas, que protestavam contra eles, para que voltassem para ti; assim fizeram grandes abominações. 27 Por isso os entregaste na mão dos seus adversários, que os angustiaram; mas no tempo de sua angústia, clamando a ti, desde os céus tu ouviste; e segundo a tua grande misericórdia lhes deste libertadores que os libertaram da mão de seus adversários. 28 Porém, em tendo repouso, tornavam a fazer o mal diante de ti; e tu os deixavas na mão dos seus inimigos, para que dominassem sobre eles; e convertendo-se eles, e clamando a ti, tu os ouviste desde os céus, e segundo a tua misericórdia os livraste muitas vezes. 29 E testificaste contra eles, para que voltassem para a tua lei; porém eles se houveram soberbamente, e não deram ouvidos aos teus mandamentos, mas pecaram contra os teus juízos, pelos quais o homem que os cumprir viverá; viraram o ombro, endureceram a sua cerviz, e não quiseram ouvir. 30 Porém estendeste a tua benignidade sobre eles por muitos anos, e testificaste contra eles pelo teu Espírito, pelo ministério dos teus profetas; porém eles não deram ouvidos; por isso os entregaste nas mãos dos povos das terras. 31 Mas pela tua grande misericórdia os não destruíste nem desamparaste, porque és um Deus clemente e misericordioso.

32 Agora, pois, nosso Deus, o grande, poderoso e terrível Deus, que guardas a aliança e a beneficência, não tenhas em pouca conta toda a aflição que nos alcançou a nós, aos nossos reis, aos nossos príncipes, aos nossos sacerdotes, aos nossos profetas, aos nossos pais e a todo o teu povo, desde os dias dos reis da Assíria até ao dia de hoje. 33 Porém tu és justo em tudo quanto tem vindo sobre nós; porque tu tens agido fielmente, e nós temos agido impiamente. 34 E os nossos reis, os nossos príncipes, os nossos sacerdotes, e os nossos pais não guardaram a tua lei, e não deram ouvidos aos teus mandamentos e aos teus testemunhos, que testificaste contra eles. 35 Porque eles nem no seu reino, nem na muita abundância de bens que lhes deste, nem na terra espaçosa e fértil que puseste diante deles, te serviram, nem se converteram de suas más obras. 36 Eis que hoje somos servos; e até na terra que deste a nossos pais, para comerem o seu fruto e o seu bem, eis que somos servos nela. 37 E ela multiplica os seus produtos para os reis, que puseste sobre nós, por causa dos nossos pecados; e conforme a sua vontade dominam sobre os nossos corpos e sobre o nosso gado; e estamos numa grande angústia.

38 E, todavia fizemos uma firme aliança, e o escrevemos; e selaram-no os nossos príncipes, os nossos levitas e os nossos sacerdotes.

1 În a douăzeci și patra zi a*Cap. 8:2. aceleiași luni, copiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcați în saci*Ios. 7:6.1 Sam. 4:12.2 Sam. 1:2.Iov 2:12. și presărați cu țărână, pentru ținerea unui post. 2 Cei ce erau din neamul lui Israel, despărțindu-se*Ezra 10:11. Cap. 13:3,30. de toți străinii, au venit și și-au mărturisit păcatele lor și fărădelegile părinților lor. 3 După ce au stat jos, au citit*Cap. 8:7,8. în cartea Legii Domnului Dumnezeului lor a patra parte din zi, și altă a patra parte din zi și-au mărturisit păcatele și s-au închinat înaintea Domnului Dumnezeului lor. 4 Iosua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani s-au suit pe scaunul leviților și au strigat cu glas tare către Domnul Dumnezeul lor. 5 Și leviții Iosua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia au zis:

„Sculați-vă și binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru, din veșnicie în veșnicie!

Binecuvântat să fie Numele Tău cel slăvit*1 Cron. 29:13., care este mai presus de orice binecuvântare și de orice laudă! 6 Tu, Doamne, numai*2 Împ. 19:15,19.Ps. 86:10.Is. 37:16,20. Tu ai făcut*Gen. 1:1.Exod 20:11.Apoc. 14:7. cerurile, cerurile*Deut. 10:14.1 Împ. 8:27. cerurilor și toată*Gen. 2:1. oștirea lor și pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai*Ps. 36:6. viață tuturor acestor lucruri și oștirea cerurilor se închină înaintea Ta. 7 Tu, Doamne Dumnezeule, ai ales pe Avram*Gen. 11:31;12:1., l-ai scos din Ur, din Haldeea, și i-ai pus numele Avraam*Gen. 17:5.. 8 Tu ai găsit inima lui credincioasă*Gen. 15:6. înaintea Ta, ai făcut legământ*Gen. 12:7;15:18;17:7,8. cu el și ai făgăduit că vei da seminței lui țara canaaniților, hetiților, amoriților, fereziților, iebusiților și ghirgasiților și Ți-ai ținut*Ios. 23:14. cuvântul, căci ești drept. 9 Tu ai văzut*Exod 2:25;3:7. necazul părinților noștri în Egipt și le-ai auzit*Exod 14:10. strigătele la Marea Roșie. 10 Ai făcut*Exod 7—10;12; 14 (subtitluri). semne și minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui și împotriva întregului popor din țara lui, pentru că știai cu câtă îngâmfare*Exod 18:11. se purtaseră față de părinții noștri și Ți-ai arătat*Exod 9:16.Is. 63:12,14.Ier. 32:20.Dan. 9:15. slava Ta, cum se vede astăzi. 11 Ai despărțit*Exod 14:21,22,27,28.Ps. 78:13. marea înaintea lor și au trecut pe uscat prin mijlocul mării, dar ai prăbușit în adânc, ca o piatră*Exod 15:5,10. în fundul apelor, pe cei ce-i urmăreau. 12 I-ai călăuzit*Exod 13:21. ziua printr-un stâlp de nor și noaptea printr-un stâlp de foc, care le lumina drumul pe care aveau să-l urmeze. 13 Te-ai coborât*Exod 19:20;20:1. pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălțimea cerurilor și le-ai dat porunci drepte*Ps. 19:8,9.Rom. 7:12., legi adevărate, învățături și orânduiri minunate. 14 Le-ai făcut cunoscut Sabatul*Gen. 2:3.Exod 20:8,11. Tău cel sfânt și le-ai dat prin robul Tău Moise porunci, învățături și o lege. 15 Le-ai dat, de la înălțimea cerurilor, pâine*Exod 16:14,15.Ioan 6:31. când le era foame și ai scos apă*Exod 17:6.Num. 20:9. din stâncă atunci când le era sete. Și le-ai spus să intre*Deut. 1:8. în stăpânirea țării pe care juraseși că le-o vei da. 16 Dar părinții noștri*Vers. 29.Ps. 106:6. s-au îngâmfat și și-au înțepenit*Deut. 31:27.2 Împ. 17:14.2 Cron. 30:8.Ier. 19:15. grumazul. N-au urmat poruncile Tale, 17 n-au vrut să asculte și au dat uitării*Ps. 78:11,42,43. minunile pe care le făcuseși pentru ei. Și-au înțepenit grumazul și, în răzvrătirea lor, și-au pus o căpetenie*Num. 14:4. ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu ești un Dumnezeu gata să ierți, îndurător*Exod 34:6.Num. 14:18.Ps. 86:5,15.Ioel 2:13. și milostiv, încet la mânie și bogat în bunătate. Și nu i-ai părăsit 18 nici chiar atunci când*Exod 32:4. și-au făcut un vițel turnat și au zis: ‘Iată Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!’ și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 19 În îndurarea*Vers. 27.Ps. 106:45. Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie și stâlpul*Exod 13:21,22.Num. 14:14.1 Cor. 10:1. de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stâlpul de foc să le lumineze noaptea drumul pe care aveau să-l urmeze. 20 Le-ai dat Duhul Tău*Num. 11:17.Is. 63:11. cel bun ca să-i facă înțelepți; n-ai îndepărtat mana*Exod 16:15.Ios. 5:12. Ta de la gura lor și le-ai dat apă*Exod 17:6. să-și potolească setea. 21 Patruzeci*Deut. 2:7. de ani ai avut grijă să-i hrănești în pustie și n-au dus lipsă de nimic, hainele*Deut. 8:4;29:5. nu li s-au învechit și picioarele nu li s-au umflat. 22 Le-ai dat în mână împărății și popoare, ale căror ținuturi le-ai împărțit între ei, și au stăpânit țara lui Sihon*Num. 21:21., împăratul Hesbonului, și țara lui Og, împăratul Basanului. 23 Le-ai înmulțit*Gen. 22:17. fiii ca stelele cerurilor și i-ai adus în țara despre care spuseseși părinților lor că au s-o ia în stăpânire. 24 Și fiii lor au intrat*Ios. 1:2. și au luat țara în*Ps. 44:2,3. stăpânire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii țării, canaaniții, și i-ai dat în mâinile lor, împreună cu împărații și popoarele țării, ca să le facă ce le place. 25 Au ajuns stăpâni pe cetăți întărite și pe pământuri roditoare*Vers. 35.Num. 13:27.Deut. 8:7,8.Ezec. 20:6.; au stăpânit case*Deut. 6:11. pline de tot felul de bunătăți, puțuri săpate, vii, măslini și pomi roditori din belșug; au mâncat, s-au săturat, s-au îngrășat*Deut. 32:15. și au trăit în desfătări, prin bunătatea*Osea 3:5. Ta cea mare. 26 Totuși ei s-au răsculat*Jud. 2:11,12.Ezec. 20:21. și s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea*1 Împ. 14:9.Ps. 50:17. Ta la spatele lor, au ucis pe prorocii*1 Împ. 18:4;19:10.2 Cron. 24:20,21.Mat. 23:37.Fapte 7:52. Tăi, care-i rugau fierbinte să se întoarcă la Tine, și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 27 Atunci*Jud. 2:14;3:8. i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor*Ps. 106:41,42;106:44. și, în îndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitori*Jud. 2:18;3:9. care i-au scăpat din mâinile vrăjmașilor lor. 28 Când au avut odihnă, au început iarăși să facă rău*Jud. 3:11,12,30;4:1;5:31;6:1. înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au stăpânit. Dar din nou au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor și, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multe*Ps. 106:43. ori. 29 I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta, dar ei au stăruit în îngâmfarea*Vers. 16. lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orânduirilor Tale, care fac viu pe cel ce*Lev. 18:5.Ezec. 20:11.Rom. 10:5.Gal. 3:12. le împlinește, Ți-au întors spatele cu îndărătnicie, și-au înțepenit grumazul și n-au ascultat. 30 I-ai îngăduit astfel mulți ani, le-ai dat înștiințări*2 Împ. 17:13.2 Cron. 36:15.Ier. 7:25;25:4. prin Duhul Tău, prin proroci*Fapte 7:51.1 Pet. 1:11.2 Pet. 1:21., și tot n-au luat aminte. Atunci i-ai dat în mâinile*Is. 5:5;42:24. unor popoare străine. 31 Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit*Ier. 4:27;5:10,18. și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostiv*Vers. 17. și îndurător. 32 Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic*Exod 34:6,7. Cap. 1:5. și înfricoșat, Tu, care Îți ții legământul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru toate suferințele prin care am trecut noi, împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, prorocii noștri, părinții noștri și tot poporul Tău, din vremea*2 Împ. 17:3. împăraților Asiriei până în ziua de azi. 33 Tu*Ps. 119:137.Dan. 9:14. ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut*Ps. 106:6.Dan. 9:5,6,8. rău. 34 Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri și părinții noștri n-au păzit Legea și n-au dat ascultare nici poruncilor, nici înștiințărilor pe care li le dădeai. 35 Când erau stăpâni, în mijlocul multelor*Deut. 28:47. binefaceri pe care li le dădeai, în țara*Vers. 25. întinsă și roditoare pe care le-o dăduseși, nu Ți-au slujit și nu s-au abătut de la faptele lor rele. 36 Și astăzi, iată-ne robi*Deut. 28:48.Ezra 9:9.! Iată-ne robi pe pământul pe care l-ai dat părinților noștri pentru ca să se bucure de roadele și de bunurile lui! 37 El își înmulțește*Deut. 28:33,51. roadele pentru împărații cărora ne-ai supus din pricina păcatelor noastre; ei stăpânesc*Deut. 28:48. după plac asupra trupurilor noastre și asupra vitelor noastre și suntem într-o mare strâmtorare!"

38 Pentru toate acestea, noi am încheiat*2 Împ. 23:3.2 Cron. 29:10;34:31.Ezra 10:3. Cap. 10:29. un legământ, pe care l-am făcut în scris. Și căpeteniile noastre, leviții noștri și preoții noștri și-au pus pecetea*Cap. 10:1. pe el.