1 E falou o Senhor a Moisés, dizendo:

2 Ordena aos filhos de Israel que lancem fora do arraial a todo o leproso, e a todo o que padece fluxo, e a todos os imundos por causa de contato com algum morto. 3 Desde o homem até a mulher os lançareis; fora do arraial os lançareis; para que não contaminem os seus arraiais, no meio dos quais eu habito.

4 E os filhos de Israel fizeram assim, e os lançaram fora do arraial; como o Senhor falara a Moisés, assim fizeram os filhos de Israel.

5 Falou mais o Senhor a Moisés, dizendo:

6 Dize aos filhos de Israel: Quando homem ou mulher fizer algum de todos os pecados humanos, transgredindo contra o Senhor, tal alma culpada é. 7 E confessará o seu pecado que cometeu; pela sua culpa, fará plena restituição, segundo a soma total, e lhe acrescentará a sua quinta parte, e a dará àquele contra quem se fez culpado. 8 Mas, se aquele homem não tiver resgatador, a quem se restitua a culpa, então a culpa que se restituir ao Senhor será do sacerdote, além do carneiro da expiação pelo qual por ele se fará expiação. 9 Semelhantemente toda a oferta de todas as coisas santificadas dos filhos de Israel, que trouxerem ao sacerdote, será sua. 10 E as coisas santificadas de cada um serão suas; o que alguém der ao sacerdote será seu.

11 Falou mais o Senhor a Moisés, dizendo:

12 Fala aos filhos de Israel, e dize-lhes: Quando a mulher de alguém se desviar, e transgredir contra ele, 13 De maneira que algum homem se tenha deitado com ela, e for oculto aos olhos de seu marido, e ela o tiver ocultado, havendo-se ela contaminado, e contra ela não houver testemunha, e no feito não for apanhada, 14 E o espírito de ciúmes vier sobre ele, e de sua mulher tiver ciúmes, por ela se haver contaminado, ou sobre ele vier o espírito de ciúmes, e de sua mulher tiver ciúmes, não se havendo ela contaminado, 15 Então aquele homem trará a sua mulher perante o sacerdote, e juntamente trará a sua oferta por ela; uma décima de efa de farinha de cevada, sobre a qual não deitará azeite, nem sobre ela porá incenso, porquanto é oferta de alimentos por ciúmes, oferta memorativa, que traz a iniquidade em memória.

16 E o sacerdote a fará chegar, e a porá perante a face do Senhor. 17 E o sacerdote tomará água santa num vaso de barro; também tomará o sacerdote do pó que houver no chão do tabernáculo, e o deitará na água. 18 Então o sacerdote apresentará a mulher perante o Senhor, e descobrirá a cabeça da mulher; e a oferta memorativa, que é a oferta por ciúmes, porá sobre as suas mãos, e a água amarga, que traz consigo a maldição, estará na mão do sacerdote. 19 E o sacerdote a fará jurar, e dirá àquela mulher: Se ninguém contigo se deitou, e se não te apartaste de teu marido pela imundícia, destas águas amargas, amaldiçoantes, serás livre. 20 Mas, se te apartaste de teu marido, e te contaminaste, e algum homem, fora de teu marido, se deitou contigo, 21 Então o sacerdote fará jurar à mulher com o juramento da maldição; e o sacerdote dirá à mulher: O Senhor te ponha por maldição e por praga no meio do teu povo, fazendo-te o Senhor consumir a tua coxa e inchar o teu ventre. 22 E esta água amaldiçoante entre nas tuas entranhas, para te fazer inchar o ventre, e te fazer consumir a coxa. Então a mulher dirá: Amém, Amém.

23 Depois o sacerdote escreverá estas mesmas maldições num livro, e com a água amarga as apagará. 24 E a água amarga, amaldiçoante, dará a beber à mulher, e a água amaldiçoante entrará nela para amargurar. 25 E o sacerdote tomará a oferta por ciúmes da mão da mulher, e moverá a oferta perante o Senhor; e a oferecerá sobre o altar. 26 Também o sacerdote tomará um punhado da oferta memorativa, e sobre o altar a queimará; e depois dará a beber a água à mulher. 27 E, havendo-lhe dado a beber aquela água, será que, se ela se tiver contaminado, e contra seu marido tiver transgredido, a água amaldiçoante entrará nela para amargura, e o seu ventre se inchará, e consumirá a sua coxa; e aquela mulher será por maldição no meio do seu povo. 28 E, se a mulher se não tiver contaminado, mas estiver limpa, então será livre, e conceberá filhos.

29 Esta é a lei dos ciúmes, quando a mulher, em poder de seu marido, se desviar e for contaminada; 30 Ou quando sobre o homem vier o espírito de ciúmes, e tiver ciúmes de sua mulher, apresente a mulher perante o Senhor, e o sacerdote nela execute toda esta lei. 31 E o homem será livre da iniquidade, porém a mulher levará a sua iniquidade.

1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2 „Poruncește copiilor lui Israel să izgonească din tabără pe orice lepros*Lev. 13:3,46. Cap. 12:14. și pe oricine are o lepădare*Lev. 15:2. de sămânță sau este întinat prin atingerea de*Lev. 21:1. Cap. 9:6,10;19:11,13; 31:19. un mort. 3 Fie bărbați, fie femei, să-i scoateți din tabără; să-i scoateți afară, ca să nu spurce tabăra în mijlocul*Lev. 26:11,12.2 Cor. 6:16. căreia Îmi am Eu locuința." 4 Copiii lui Israel au făcut așa și i-au scos afară din tabără; cum poruncise lui Moise Domnul, așa au făcut copiii lui Israel.

5 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 6 „Spune copiilor lui Israel: ‘Când*Lev. 6:2,3. un bărbat sau o femeie va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege față de Domnul, și se va face astfel vinovat, 7 să-și*Lev. 5:5;26:40.Ios. 7:19. mărturisească păcatul și să dea înapoi în întregime*Lev. 6:5. prețul lucrului câștigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte; să-l dea aceluia față de care s-a făcut vinovat. 8 Dacă nu este nimeni care să aibă drept să ia înapoi lucrul câștigat prin mijloace necinstite, lucrul acela să se întoarcă la Domnul, la preot, afară de berbecul*Lev. 6:6,7;7:7. adus ca jertfă de ispășire cu care se va face ispășire pentru cel vinovat. 9 Orice dar*Exod 29:28.Lev. 6:17,18,26;7:6,7,9,10,14. Cap. 18:8,9,19.Deut. 18:3,4.Ezec. 44:29,30. ridicat din lucrurile închinate Domnului de copiii lui Israel să fie al preotului căruia îi sunt aduse. 10 Lucrurile închinate Domnului vor fi ale preotului: tot ce i se va da preotului al*Lev. 10:13. lui să fie.’"

11 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 12 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Dacă păcătuiește nevasta cuiva față de bărbatul ei și-i este necredincioasă; 13 dacă altul se*Lev. 18:20. culcă cu ea și lucrul este ascuns de bărbatul ei; dacă ea s-a pângărit în ascuns, fără să fie vreun martor împotriva ei și fără să fie prinsă asupra faptului; 14 și dacă bărbatul este apucat de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care s-a pângărit, sau dacă este cuprins de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care nu s-a pângărit, 15 omul acela să-și aducă nevasta la preot și, ca dar de mâncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr-o efă de floare de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea și să nu pună tămâie pe ea, căci acesta este un dar de mâncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă*1 Împ. 17:18.Ezec. 29:16. o fărădelege. 16 Preotul s-o apropie și s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului. 17 Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, să ia țărână de pe podeaua cortului și s-o pună în apă. 18 Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului, să descopere capul femeii și să-i pună în mâini darul de mâncare adus pentru descoperire, darul de mâncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mână apele amare aducătoare de blestem. 19 Preotul să pună pe femeie să jure și să-i zică: «Dacă niciun om nu s-a culcat cu tine și dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, nu te-ai abătut de la el ca să te pângărești cu altul, să nu-ți facă niciun rău aceste ape amare aducătoare de blestem! 20 Dar dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, te-ai abătut de la el și te-ai pângărit și dacă un alt om decât bărbatul tău s-a culcat cu tine», 21 și preotul*Ios. 6:26.1 Sam. 14:24.Neem. 10:29. să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem și să-i zică: «Domnul să*Ier. 29:22. te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcând să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pântecele, 22 și apele acestea aducătoare de blestem să intre*Ps. 109:18. în măruntaiele tale, ca să facă să ți se umfle pântecele și să ți se usuce coapsa!» Și*Deut. 27:15. femeia să zică: «Amin! Amin!» 23 Preotul să scrie blestemele acestea într-o carte, apoi să le șteargă cu apele cele amare. 24 Și să dea femeii să bea apele amare aducătoare de blestem, și apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea. 25 Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să legene*Lev. 8:27. darul într-o parte și într-alta înaintea Domnului și să-l aducă pe altar. 26 Apoi*Lev. 2:2,9. preotul să ia un pumn din darul acesta, ca aducere aminte, și să-l ardă pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apele. 27 După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a pângărit și a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia aceasta va fi de blestem*Deut. 28:37.Ps. 83:9,11.Ier. 24:9;29:18,22;42:18.Zah. 8:13. în mijlocul poporului ei. 28 Dar, dacă femeia nu s-a pângărit și este curată, va rămâne neatinsă și va avea copii. 29 Aceasta este legea asupra geloziei, pentru împrejurarea când o femeie care este sub puterea bărbatului ei se abate*Vers. 19. și se pângărește 30 și pentru împrejurarea când un bărbat, apucat de un duh de gelozie, are bănuieli asupra nevestei lui: preotul s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului și să-i facă întocmai după legea aceasta. 31 Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea își va lua*Lev. 20:17,19,20. pedeapsa nelegiuirii ei.’"