1 Também estes são provérbios de Salomão, os quais transcreveram os homens de Ezequias, rei de Judá.

2 A glória de Deus está nas coisas encobertas;

mas a honra dos reis,

está em descobri-las.

3 Os céus, pela altura,

e a terra,

pela profundidade,

assim o coração dos reis é insondável.

4 Tira da prata as escórias,

e sairá vaso para o fundidor;

5 Tira o ímpio da presença do rei,

e o seu trono se firmará na justiça.

6 Não te glories na presença do rei,

nem te ponhas

no lugar dos grandes;

7 Porque melhor é que

te digam: Sobe aqui;

do que seres humilhado diante do

príncipe que os teus olhos já viram.

8 Não te precipites em litigar,

para que depois,

ao fim, fiques sem ação,

quando teu próximo te puser em apuros.

9 Pleiteia a tua causa

com o teu próximo,

e não reveles o segredo a outro,

10 Para que não te

desonre o que o ouvir,

e a tua infâmia não

se aparte de ti.

11 Como maçãs de ouro

em salvas de prata,

assim é a palavra

dita a seu tempo.

12 Como pendentes de ouro

e gargantilhas

de ouro fino,

assim é o sábio repreensor

para o ouvido atento.

13 Como o frio da neve

no tempo da sega,

assim é o mensageiro fiel

para com os que o enviam;

porque refresca a alma

dos seus senhores.

14 Como nuvens

e ventos que não trazem chuva,

assim é o homem que se

gaba falsamente de dádivas.

15 Pela longanimidade se

persuade o príncipe,

e a língua branda

amolece até os ossos.

16 Achaste mel? Come só o que te basta;

para que porventura

não te fartes dele,

e o venhas a vomitar.

17 Não ponhas muito os pés

na casa do teu próximo;

para que se não enfade de ti,

e passe a te odiar.

18 Martelo, espada

e flecha aguda é o homem que profere

falso testemunho contra o seu próximo.

19 Como dente quebrado,

e pé desconjuntado,

é a confiança no desleal,

no tempo da angústia.

20 O que canta canções

para o coração aflito

é como aquele que despe

a roupa num dia de frio,

ou como o vinagre sobre salitre.

21 Se o teu inimigo tiver fome,

dá-lhe pão para comer;

e se tiver sede,

dá-lhe água para beber;

22 Porque assim lhe

amontoarás brasas

sobre a cabeça;

e o Senhor to retribuirá.

23 O vento norte afugenta a chuva,

e a face irada,

a língua fingida.

24 Melhor é morar só num

canto de telhado do que

com a mulher briguenta

numa casa ampla.

25 Como água fresca

para a alma cansada,

tais são as boas novas

vindas da terra distante.

26 Como fonte turvada,

e manancial poluído,

assim é o justo que cede diante do ímpio.

27 Comer mel demais não é bom;

assim, a busca da própria

glória não é glória.

28 Como a cidade derrubada,

sem muro, assim é o homem que

não pode conter o seu espírito.

1 Iată încă*1 Împ. 4:32. vreo câteva din pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda.

2 Slava*Deut. 29:29.Rom. 11:33. lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor,

dar slava împăraților stă în cercetarea*Iov 29:16. lucrurilor.

3 Înălțimea cerurilor, adâncimea pământului

și inima împăraților sunt nepătrunse.

4 Scoate*2 Tim. 2:21. zgura din argint

și argintarul va face din el un vas ales!

5 Scoate*Cap. 20:8. și pe cel rău dinaintea împăratului

și scaunul lui de domnie*Cap. 16:12;29:14. se va întări prin neprihănire.

6 Nu te făli înaintea împăratului

și nu lua locul celor mari;

7 căci*Luca 14:8-10. este mai bine să ți se zică: „Suie-te mai sus!"

decât să fii coborât înaintea voievodului

pe care ți-l văd ochii.

8 Nu*Cap. 17:14.Mat. 5:25. te grăbi să te iei la ceartă,

ca nu cumva, la urmă, să nu știi ce să faci

când te va lua la ocări aproapele tău.

9 Apără-ți*Mat. 5:25;18:15. pricina împotriva aproapelui tău,

dar nu da pe față taina altuia,

10 ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de rușine

și să-ți iasă nume rău, care să nu se mai șteargă!

11 Un cuvânt spus la vremea potrivită

este ca niște mere*Cap. 15:23.Is. 50:4. de aur într-un coșuleț de argint.

12 Ca o verigă de aur și o podoabă de aur curat,

așa este înțeleptul care mustră pentru o ureche ascultătoare.

13 Ca*Cap. 13:17. răcoreala zăpezii pe vremea secerișului,

așa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite:

el înviorează sufletul stăpânului său.

14 Ca norii*Iuda 12. și vântul fără ploaie,

așa este un om care*Cap. 20:6. se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.

15 Prin*Gen. 32:4.1 Sam. 25:24. Cap. 15:1;16:14. răbdare se înduplecă un voievod

și o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 Dacă*Vers. 27. dai peste miere, nu mânca decât atât cât îți ajunge,

ca să nu ți se scârbească și s-o verși din gură.

17 Calcă rar în casa aproapelui tău,

ca să nu se sature de tine și să te urască.

18 Ca un buzdugan, ca o sabie și ca o săgeată ascuțită,

așa este un om care*Ps. 57:4;120:3,4. Cap. 12:18. face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său.

19 Ca un dinte stricat și ca un picior care șchioapătă,

așa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.

20 Ca unul care își scoate haina pe o zi rece sau varsă oțet pe silitră,

așa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire.

21 Dacă*Dan. 6:18.Rom. 12:15. este flămând vrăjmașul tău, dă-i pâine să mănânce,

dacă-i este sete, dă-i apă să bea!

22 Căci*Exod 23:4,5.Mat. 5:44.Rom. 12:20., făcând așa, aduni cărbuni aprinși pe capul lui,

și*2 Sam. 16:12. Domnul îți va răsplăti.

23 Vântul*Iov 37:22. de miazănoapte aduce ploaia

și limba*Ps. 101:5. clevetitoare aduce o față mâhnită.

24 Mai*Cap. 19:13;21:9,19. bine să locuiești într-un colț pe acoperiș

decât să locuiești într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare.

25 Ca apa proaspătă pentru un om obosit,

așa este o veste bună venită dintr-o țară depărtată.

26 Ca o fântână tulbure și ca un izvor stricat,

așa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.

27 Nu*Vers. 16. este bine să mănânci multă miere:

tot așa, nu este o cinste să*Cap. 27:2. alergi după slava ta însuți.

28 Omul care*Cap. 16:32. nu este stăpân pe sine

este ca o cetate surpată și fără ziduri.