1 Paulo, servo de Jesus Cristo, chamado para apóstolo, separado para o evangelho de Deus. 2 O qual antes prometeu pelos seus profetas nas santas escrituras, 3 Acerca de seu Filho, que nasceu da descendência de Davi segundo a carne, 4 Declarado Filho de Deus em poder, segundo o Espírito de santificação, pela ressurreição dos mortos, Jesus Cristo, nosso Senhor, 5 Pelo qual recebemos a graça e o apostolado, para a obediência da fé entre todas as gentes pelo seu nome, 6 Entre as quais sois também vós chamados para serdes de Jesus Cristo. 7 A todos os que estais em Roma, amados de Deus, chamados santos: Graça a vós e paz de Deus nosso Pai, e do Senhor Jesus Cristo.

8 Primeiramente dou graças ao meu Deus por Jesus Cristo, acerca de vós todos, porque em todo o mundo é anunciada a vossa fé. 9 Porque Deus, a quem sirvo em meu espírito, no evangelho de seu Filho, me é testemunha de como incessantemente faço menção de vós, 10 Pedindo sempre em minhas orações que nalgum tempo, pela vontade de Deus, se me ofereça boa ocasião de ir ter convosco. 11 Porque desejo ver-vos, para vos comunicar algum dom espiritual, a fim de que sejais confortados; 12 Isto é, para que juntamente convosco eu seja consolado pela fé mútua, assim vossa como minha.

13 Não quero, porém, irmãos, que ignoreis que muitas vezes propus ir ter convosco (mas até agora tenho sido impedido) para também ter entre vós algum fruto, como também entre os demais gentios. 14 Eu sou devedor, tanto a gregos como a bárbaros, tanto a sábios como a ignorantes. 15 E assim, quanto está em mim, estou pronto para também vos anunciar o evangelho, a vós que estais em Roma.

16 Porque não me envergonho do evangelho de Cristo, pois é o poder de Deus para salvação de todo aquele que crê; primeiro do judeu, e também do grego. 17 Porque nele se descobre a justiça de Deus de fé em fé, como está escrito: Mas o justo viverá pela fé.

18 Porque do céu se manifesta a ira de Deus sobre toda a impiedade e injustiça dos homens, que detêm a verdade em injustiça. 19 Porquanto o que de Deus se pode conhecer neles se manifesta, porque Deus lho manifestou. 20 Porque as suas coisas invisíveis, desde a criação do mundo, tanto o seu eterno poder, como a sua divindade, se entendem, e claramente se veem pelas coisas que estão criadas, para que eles fiquem inescusáveis; 21 Porquanto, tendo conhecido a Deus, não o glorificaram como Deus, nem lhe deram graças, antes em seus discursos se desvaneceram, e o seu coração insensato se obscureceu. 22 Dizendo-se sábios, tornaram-se loucos. 23 E mudaram a glória do Deus incorruptível em semelhança da imagem de homem corruptível, e de aves, e de quadrúpedes, e de répteis.

24 Por isso também Deus os entregou às concupiscências de seus corações, à imundícia, para desonrarem seus corpos entre si; 25 Pois estes mudaram a verdade de Deus em mentira, e honraram e serviram mais a criatura do que o Criador, que é bendito eternamente. Amém.

26 Por isso Deus os abandonou às paixões infames. Porque até as suas mulheres mudaram o uso natural, no contrário à natureza. 27 E, semelhantemente, também os homens, deixando o uso natural da mulher, se inflamaram em sua sensualidade uns para com os outros, homens com homens, cometendo torpeza e recebendo em si mesmos a recompensa que convinha ao seu erro.

28 E, como eles não se importaram de ter conhecimento de Deus, assim Deus os entregou a um sentimento perverso, para fazerem coisas que não convêm; 29 Estando cheios de toda a iniquidade, fornicação, malícia, avareza, maldade; cheios de inveja, homicídio, contenda, engano, malignidade; 30 Sendo murmuradores, difamadores, aborrecedores de Deus, injuriadores, soberbos, presunçosos, inventores de males, desobedientes aos pais e às mães; 31 Néscios, infiéis nos contratos, sem afeição natural, irreconciliáveis, sem misericórdia; 32 Os quais, conhecendo o juízo de Deus (que são dignos de morte os que tais coisas praticam), não somente as fazem, mas também se agradam dos que as fazem.

1 Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat*Fapte 22:21.1 Cor. 1:1.Gal. 1:1.1 Tim. 1:11;2:7.2 Tim. 1:11. să fie apostol, pus deoparte*Fapte 9:15;13:2.Gal. 1:15. ca să vestească Evanghelia lui Dumnezeu, 2 pe care o*Fapte 26:6.Tit 1:2. făgăduise mai înainte prin*Cap. 3:21;16:26.Gal. 3:8. prorocii Săi în Sfintele Scripturi. 3 Ea privește pe Fiul Său, născut*Mat. 1:6,16.Luca 1:32.Fapte 2:30.2 Tim. 2:8. din sămânța lui David, în ce privește trupul, 4 iar în ce privește*Ioan 1:14.Gal. 4:4. duhul*Fapte 13:33. sfințeniei, dovedit cu putere*Evr. 9:14. că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morților, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru, 5 prin care am*Cap. 12:3;15:15.1 Cor. 15:10.Gal. 1:15;2:9.Efes. 3:8. primit harul și apostolia, ca să aducem, pentru*Fapte 6:7. Cap. 16:26. Numele Lui, la ascultarea*Fapte 9:15. credinței pe toate neamurile, 6 între care sunteți și voi, cei chemați să fiți ai lui Isus Hristos. 7 Deci, vouă tuturor, care sunteți preaiubiți ai lui Dumnezeu în Roma, chemați*Cap. 9:24.1 Cor. 1:2.1 Tes. 4:7. să fiți sfinți: Har*1 Cor. 1:3.2 Cor. 1:2.Gal. 1:3. și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!

8 Mai întâi mulțumesc*1 Cor. 1:4.Filip. 1:3.Col. 1:3,4.1 Tes. 1:2.Filim. 4. Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toți, căci credința*Cap. 16:19.1 Tes. 1:8. voastră este vestită în toată lumea. 9 Dumnezeu*Cap. 9:1.2 Cor. 1:23.Filip. 1:8.1 Tes. 2:5., căruia Îi slujesc*Fapte 27:23.2 Tim. 1:3. în duhul meu, în Evanghelia Fiului Său, îmi este martor că vă pomenesc neîncetat*1 Tes. 3:10. în rugăciunile mele 10 și cer totdeauna*Cap. 15:23,32.1 Tes. 3:10. ca, prin voia*Iac. 4:15. lui Dumnezeu, să am, în sfârșit, fericirea să vin la voi. 11 Căci doresc să vă văd, ca să*Cap. 15:29. vă dau vreun dar duhovnicesc pentru întărirea voastră 12 sau, mai degrabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, prin credința*Tit 1:4.2 Pet. 1:1. pe care o avem împreună, și voi, și eu. 13 Nu vreau să nu știți, fraților, că de*Cap. 15:23. multe ori am avut de gând să vin la voi, ca să culeg vreun rod*Filip. 4:17.Fapte 16:7. printre voi, ca printre celelalte neamuri, dar*1 Tes. 2:18. am fost împiedicat până acum. 14 Eu*1 Cor. 9:16. sunt dator și grecilor, și barbarilor, și celor învățați, și celor neînvățați. 15 Astfel, în ce mă privește pe mine, am o vie dorință să vă vestesc Evanghelia vouă, celor din Roma.

16 Căci*Ps. 40:9,10.Marcu 8:38.2 Tim. 1:8. mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă*1 Cor. 1:18;15:2. ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a*Luca 2:30-32;24:47.Fapte 3:26;13:26,46. Cap. 2:9. iudeului, apoi a grecului; 17 deoarece în*Cap. 3:21. ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credință și care duce la credință, după cum este scris: „Cel neprihănit*Hab. 2:4.Ioan 3:36.Gal. 3:11.Filip. 3:9.Evr. 10:38. va trăi prin credință."

18 Mânia*Fapte 17:30.Efes. 5:6.Col. 3:6. lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înădușă adevărul în nelegiuirea lor. 19 Fiindcă*Fapte 14:17. ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu*Ioan 1:9.. 20 În adevăr, însușirile nevăzute*Ps. 19:1.Fapte 14:17;17:27. ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți, 21 fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au dedat la gândiri deșarte*2 Împ. 17:15.Ier. 2:5.Efes. 4:17,18. și inima lor fără pricepere s-a întunecat. 22 S-au*Ier. 10:14. fălit că sunt înțelepți și au înnebunit 23 și au schimbat slava Dumnezeului*Deut. 4:16.Ps. 106:20.Is. 40:18,25.Ier. 2:11.Ezec. 8:10.Fapte 17:29. nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și târâtoare. 24 De aceea*Ps. 81:12.Fapte 7:42.Efes. 4:18,19.2 Tes. 2:11,12., Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăției, să urmeze poftele inimilor lor, așa că*1 Cor. 6:18.1 Tes. 4:4.1 Pet. 4:3. își necinstesc singuri*Lev. 18:22. trupurile, 25 căci au schimbat în minciună adevărul*1 Tes. 1:9.1 Ioan 5:20. lui Dumnezeu și au slujit și s-au închinat făpturii în*Is. 44:20.Ier. 10:14;13:25.Amos 2:4. locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin. 26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi*Lev. 18:22,23.Efes. 5:12.Iuda 10. scârboase, căci femeile lor au schimbat întrebuințarea firească a lor într-una care este împotriva firii; 27 tot astfel, și bărbații au părăsit întrebuințarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alții, au săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase și au primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor. 28 Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite*Efes. 5:4.. 29 Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase; sunt șoptitori, 30 bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți, 31 fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecați, fără milă. 32 Și, măcar că știu*Cap. 2:2. hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt*Cap. 6:21. vrednici de moarte, totuși ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni*Ps. 50:18.Osea 7:3. pe cei ce le fac.