1 Esta é a bênção que Moisés, homem de Deus, deu aos filhos de Israel, antes da sua morte. 2 Disse, pois:

O Senhor veio do Sinai

e lhes alvoreceu de Seir,

resplandeceu desde o monte Parã;

e veio das miríades de santos;

à sua direita, havia para eles o fogo da lei.

3 Na verdade, amas os povos;

todos os teus santos estão na tua mão;

eles se colocam a teus pés

e aprendem das tuas palavras.

4 Moisés nos prescreveu a lei

por herança da congregação de Jacó.

5 E o Senhor se tornou rei ao seu povo amado,

quando se congregaram os cabeças do povo

com as tribos de Israel.

6 Viva Rúben e não morra;

e não sejam poucos os seus homens!

7 Isto é o que disse de Judá:

Ouve, ó Senhor, a voz de Judá

e introduze-o no seu povo;

com as tuas mãos, peleja por ele

e sê tu ajuda contra os seus inimigos.

8 De Levi disse:

Dá, ó Deus, o teu Tumim e o teu Urim

para o homem, teu fidedigno,

que tu provaste em Massá,

com quem contendeste nas águas de Meribá;

9 aquele que disse a seu pai e a sua mãe:

Nunca os vi;

e não conheceu a seus irmãos

e não estimou a seus filhos,

pois guardou a tua palavra

e observou a tua aliança.

10 Ensinou os teus juízos a Jacó

e a tua lei, a Israel;

ofereceu incenso às tuas narinas

e holocausto, sobre o teu altar.

11 Abençoa o seu poder, ó Senhor,

e aceita a obra das suas mãos,

fere os lombos dos que se levantam contra ele e o aborrecem,

para que nunca mais se levantem.

12 De Benjamim disse:

O amado do Senhor habitará seguro com ele;

todo o dia o Senhor o protegerá,

e ele descansará nos seus braços.

13 De José disse:

Bendita do Senhor seja a sua terra,

com o que é mais excelente dos céus,

do orvalho e das profundezas,

14 com o que é mais excelente daquilo que o sol amadurece

e daquilo que os meses produzem,

15 com o que é mais excelente dos montes antigos

e mais excelente dos outeiros eternos,

16 com o que é mais excelente da terra e da sua plenitude

e da benevolência daquele que apareceu na sarça;

que tudo isto venha sobre a cabeça de José,

sobre a cabeça do príncipe entre seus irmãos.

17 Ele tem a imponência do primogênito do seu touro,

e as suas pontas são como as de um boi selvagem;

com elas rechaçará todos os povos

até às extremidades da terra.

Tais, pois, as miríades de Efraim,

e tais, os milhares de Manassés.

18 De Zebulom disse:

Alegra-te, Zebulom, nas tuas saídas marítimas,

e tu, Issacar, nas tuas tendas.

19 Os dois chamarão os povos ao monte;

ali apresentarão ofertas legítimas,

porque chuparão a abundância dos mares

e os tesouros escondidos da areia.

20 De Gade disse:

Bendito aquele que faz dilatar Gade,

o qual habita como a leoa

e despedaça o braço e o alto da cabeça.

21 E se proveu da melhor parte,

porquanto ali estava escondida a porção do chefe;

ele marchou adiante do povo,

executou a justiça do Senhor

e os seus juízos para com Israel.

22 De Dã disse:

Dã é leãozinho;

saltará de Basã.

23 De Naftali disse:

Naftali goza de favores

e, cheio da bênção do Senhor,

possuirá o lago e o Sul.

24 De Aser disse:

Bendito seja Aser entre os filhos de Jacó,

agrade a seus irmãos

e banhe em azeite o pé.

25 Sejam de ferro e de bronze os teus ferrolhos,

e, como os teus dias, durará a tua paz.

26 Não há outro, ó amado, semelhante a Deus,

que cavalga sobre os céus para a tua ajuda

e com a sua alteza sobre as nuvens.

27 O Deus eterno é a tua habitação

e, por baixo de ti, estende os braços eternos;

ele expulsou o inimigo de diante de ti

e disse: Destrói-o.

28 Israel, pois, habitará seguro,

a fonte de Jacó habitará a sós

numa terra de cereal e de vinho;

e os seus céus destilarão orvalho.

29 Feliz és tu, ó Israel! Quem é como tu?

Povo salvo pelo Senhor,

escudo que te socorre,

espada que te dá alteza.

Assim, os teus inimigos te serão sujeitos,

e tu pisarás os seus altos.

1 Iată binecuvîntarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvîntat pe copiii lui Israel, înainte de moartea lui.2 El a zis: ,Domnul a venit din Sinai, Şi a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran, Şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi, Avînd în dreapta Lui focul legii.3 Da, El iubeşte popoarele; Toţi sfinţii sînt în mîna Ta. Ei au stătut la picioarele Tale, Au primit cuvintele Tale.4 Moise ne -a dat legea, Moştenirea adunării lui Iacov.5 El era împărat în Israel, Cînd se adunau căpeteniile poporului Şi seminţiile lui Israel.6 Trăiască Ruben şi să nu moară, Şi bărbaţii lui să fie mulţi la număr!`7 Iată ce a zis despre Iuda: ,Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda, Şi adu -l la poporul lui. Puternice să -i fie mînile, Şi să -i fii în ajutor împotriva vrăjmaşilor lui!`8 Despre Levi a zis: ,Tumim şi urim au fost încredinţaţi bărbatului sfînt, Pe care l-ai ispitit la Masa, Şi cu care Te-ai certat la apele Meriba.`9 Levi a zis despre tatăl său şi despre mama sa: ,Nu i-am văzut!` Şi despre fraţii lui: ,Nu vă cunosc!` Iar de copii n'a vrut să mai ştie.`` Căci ei păzesc Cuvîntul Tău, Şi ţin legămîntul Tău;10 Ei învaţă pe Iacov poruncile Tale, Şi pe Israel legea Ta; Ei pun tămîie subt nările Tale, Şi ardere de tot pe altarul Tău.11 Binecuvintează tăria lui, Doamne! Primeşte lucrarea mînilor lui! Frînge şalele protivnicilor lui, Şi vrăjmaşii lui să nu se mai scoale!``12 Despre Beniamin a zis: ,,El este prea iubitul Domnului, El va locui la adăpost lîngă Dînsul. Domnul îl va ocroti totdeauna, Şi se va odihni între umerii Lui.``13 Despre Iosif a zis: ,,Ţara lui va primi dela Domnul, ca semn de binecuvîntare, Cel mai bun dar al cerului, roua, Cele mai bune ape cari sînt jos,14 Cele mai bune roade ale soarelui, Cele mai bune roade ale fiecărei luni,15 Cele mai bune roduri din munţii cei vechi, Cele mai bune roade de pe dealurile cele vecinice,16 Cele mai bune roade ale pămîntului şi din tot ce cuprinde el. Bunăvoinţa Celui ce S'a arătat în rug Să vină peste capul lui Iosif, Pe creştetul capului domnului fraţilor lui!17 El are frumuseţa întîiului născut al taurului; Coarnele lui sînt cum sînt coarnele bivolului; Cu ele va împunge pe toate popoarele, Pînă la marginile pămîntului: Ele sînt zecile de mii ale lui Efraim, Ele sînt miile lui Manase.``18 Despre Zabulon a zis: ,,Bucură-te, Zabuloane, de alergările tale, Şi tu, Isahar, de corturile tale!19 Ei vor chema popoarele pe munte; Acolo, vor aduce jertfe de dreptate, Căci vor suge bogăţia mării, Şi comorile ascunse în nisip.``20 Despre Gad a zis: ,,Binecuvîntat să fie cine lărgeşte pe Gad: Gad se odihneşte ca un leu, şi sfîşie la braţe şi capete.21 El a ales cea dintîi parte a ţării, Căci acolo stă ascunsă moştenirea legiuitorului; El a mers cu fruntaşii poporului, A adus la îndeplinire dreptatea Domnului, Şi poruncile Lui faţă de Israel.``22 Despre Dan a zis: ,,Dan este un pui de leu, Care s'aruncă din Basan.``23 Despre Neftali a zis: ,,Neftali, sătul de bunăvoinţă, Şi copleşit cu binecuvîntări dela Domnul, Ia în stăpînire partea de apus şi miazăzi!``24 Despre Aşer a zis: ,,Binecuvîntat să fie Aşer între copiii lui Israel! Plăcut să fie fraţilor lui, Şi să-şi moaie piciorul în untdelemn!25 Zăvoarele tale să fie de fer şi de aramă, Şi puterea ta să ţină cît zilele tale!``26 Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor, Trece cu măreţie pe nori.27 Dumnezeul cel vecinic este un loc de adăpost, Şi subt braţele Lui cele vecinice este un loc de scăpare. El a izgonit pe vrăjmaş dinaintea ta, Şi a zis: ,,Nimiceşte -l.``28 Israel este fără frică în locuinţa lui, Isvorul lui Iacov este deoparte Într'o ţară plină de grîu şi de must, Şi cerul lui picură roua.29 Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, Un popor mîntuit de Domnul, Scutul care îţi dă ajutor, Şi sabia care te face slăvit? Vrăjmaşii tăi vor face pe prietenii înaintea ta, Şi tu vei călca peste înălţimile lor.``