1 Korintským 7

1 O čemž jste mi pak psali, k tomuť vám toto odpovídám: Dobréť by bylo člověku ženy se nedotýkati. 2 Ale pro uvarování se smilstva, jeden každý manželku svou měj a jedna každá měj muže svého. 3 Muž k ženě povinnou přívětivost okazuj, a tak podobně i žena muži. 4 Žena vlastního těla svého v moci nemá, ale muž; též podobně i muž těla svého vlastního v moci nemá, ale žena. 5 Nezbavujte jeden druhého, leč by to bylo z společného svolení na čas, abyste se uprázdnili ku postu a k modlitbě; a potom zase k témuž se navraťte, aby vás nepokoušel satan pro nezdrželivost vaši. 6 Ale toť pravím podle dopuštění, ne podle rozkazu. 7 Nebo chtěl bych, aby všickni lidé tak byli jako já, ale jeden každý svůj vlastní dar od Boha má, jeden tak a jiný jinak. 8 Pravím pak neženatým a vdovám: Dobré jest jim, aby tak zůstali jako i já. 9 Pakliť se nemohou zdržeti, nechažť v stav manželský vstoupí; nebo lépe jest v stav manželský vstoupiti nežli páliti se. 10 Vdaným pak přikazuji ne já, ale Pán, řka: Manželka od muže neodcházej. 11 Pakliť by odešla, zůstaniž nevdaná, anebo smiř se s mužem svým. Tolikéž muž nepropouštěj ženy. 12 Jiným pak pravím já, a ne Pán: Má-li který bratr manželku nevěřící, a ta povoluje býti s ním, nepropouštějž jí. 13 A má-li která žena muže nevěřícího, a on chce býti s ní, nepropouštěj ho. 14 Posvěcenť jest zajisté nevěřící muž pro ženu věřící, a žena nevěřící posvěcena jest pro muže; sic jinak děti vaši nečistí by byli, ale nyní svatí jsou. 15 Pakliť nevěřící odjíti chce, nechať jde. Neníť manem bratr neb sestra v takové věci, ale ku pokoji povolal nás Bůh. 16 A kterak ty víš, ženo, získáš-li muže svého? Anebo co ty víš, muži, získáš-li ženu? 17 Ale jakž jednomu každému odměřil Bůh a jakž jednoho každého povolal Pán, tak choď. A takť ve všech církvech řídím. 18 Obřezaný někdo povolán jest? Neuvodiž na sebe neobřezání; pakli kdo v neobřízce povolán, neobřezuj se. 19 Nebo obřízka nic není, a neobřízka také nic není, ale zachovávání přikázání Božích. 20 Jeden každý v povolání tom, jímž povolán jest, zůstávej. 21 Služebníkem byv, povolán jsi? Nedbej na to. Pakli bys mohl býti svobodný, raději toho užívej. 22 Nebo kdož jest v Pánu povolán, byv služebníkem, osvobozený jest Páně. Též podobně kdož jest povolán byv svobodný, služebník jest Kristův. 23 Za mzdu koupeni jste, nebuďtež služebníci lidští. 24 Jeden každý, jakž povolán jest, bratří, v tom zůstávej před Bohem. 25 O pannách pak přikázání Páně nemám, ale však radu dávám, jakožto ten, jemuž z milosrdenství svého Pán dal věrným býti. 26 Za toť pak mám, že jest to dobré pro nastávající potřebu, totiž že jest dobré člověku tak býti. 27 Přivázán-lis k ženě, nehledej rozvázání. Jsi-li prost od ženy, nehledej ženy. 28 Pakli bys ses i oženil, nezhřešils, a vdala-li by se panna, nezhřešila; ale trápení těla míti budou takoví; jáť pak vám odpouštím. 29 Ale totoť vám pravím, bratří, protože čas ostatní jest ukrácený: náležíť tedy, aby i ti, kteříž mají ženy, byli, jako by jich neměli. 30 A kteříž plačí, jako by neplakali, a kteříž se radují, jako by se neradovali, a kteříž kupují, jako by nevládli, 31 A kteříž užívají tohoto světa, jako by neužívali. Neboť pomíjí způsob tohoto světa. 32 A já bych rád chtěl, abyste vy bez pečování byli. Nebo kdo ženy nemá, pečuje o to, což jest Páně, kterak by se líbil Pánu. 33 Ale kdo se oženil, pečuje o věci tohoto světa, kterak by se líbil ženě. 34 Rozdílnéť jsou jistě žena a panna. Nevdaná pečuje o to, což jest Páně, aby byla svatá i tělem i duchem, ale vdaná pečuje o věci světa, kterak by se líbila muži. 35 Totoť pak pravím proto, abych vám to, což jest užitečnějšího, ukázal, ne abych na vás osidlo uvrhl, ale abyste slušně a případně Pána se přídrželi bez všeliké roztržitosti. 36 Pakli kdo za neslušnou věc své panně pokládá pomíjení času k vdání, a tak by se státi mělo, učiň, jakžkoli chce, nezhřeší. Nechažť ji vdá. 37 Ale kdož jest se pevně ustavil v srdci svém, a není mu toho potřeba, ale v moci má vlastní vůli svou, a to uložil v srdci svém, aby choval pannu svou, dobře činí. 38 A tak i ten, kdož vdává pannu svou, dobře činí, ale kdo nevdává, lépe činí. 39 Žena přivázána jest k manželství zákonem dotud, dokudž její muž živ jest. Pakli by umřel muž její, svobodná jest; můž se vdáti, za kohož chce, toliko v Pánu. 40 Ale blahoslavenější jest, zůstala-li by tak, podle mého soudu. Mámť pak za to, žeť i já mám Ducha Božího.

Despre căsătorie

1 Cu privire la lucrurile despre care mi-ați scris, eu cred că este bine*Vers. 8,26. ca omul să nu se atingă de femeie. 2 Totuși, din pricina curviei, fiecare bărbat să-și aibă nevasta lui și fiecare femeie să-și aibă bărbatul ei. 3 Bărbatul*Exod 21:10.1 Pet. 3:7. să-și împlinească față de nevastă datoria de soț și tot așa să facă și nevasta față de bărbat. 4 Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta. 5 Să*Exod 19:15.1 Sam. 21:4,5.Ioel 2:16.Zah. 7:3. nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea, apoi să vă împreunați iarăși, ca să*1 Tes. 3:5. nu vă ispitească Satana din pricina nestăpânirii voastre. 6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduință; nu*Vers. 12,25.2 Cor. 8:8.2 Cor. 11:17. fac din el o poruncă. 7 Eu aș*Fapte 26:29. vrea ca toți oamenii să fie ca*Cap. 9:5. mine, dar*Mat. 19:12. Cap. 12:11. fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul. 8 Celor neînsurați și văduvelor, le spun că este bine*Vers. 1,26. pentru ei să rămână ca mine. 9 Dar, dacă*1 Tim. 5:14. nu se pot înfrâna, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă. 10 Celor căsătoriți, le poruncesc, nu*Vers. 12,25,40. eu, ci Domnul, ca nevasta*Mal. 2:14,16.Mat. 5:32.Mat. 19:6,9.Marcu 10:11,12.Luca 16:18. să nu se despartă de bărbat. 11 (Dacă este despărțită, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei.) Și nici bărbatul să nu-și lase nevasta.

Despărțirea între soții credincioși și cei necredincioși

12 Celorlalți le zic eu, nu*Vers. 6. Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă și ea voiește să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. 13 Și dacă o femeie are un bărbat necredincios și el voiește să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. 14 Căci bărbatul necredincios este sfințit prin nevasta credincioasă și nevasta necredincioasă este sfințită prin fratele; altminteri, copiii voștri ar*Mal. 2:15. fi necurați, pe când acum sunt sfinți. 15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu este legat: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în*Rom. 12:18;14:19. Cap. 14:33.Evr. 12:14. pace. 16 Căci ce știi tu, nevastă, dacă îți vei mântui*1 Pet. 3:1. bărbatul? Sau ce știi tu, bărbate, dacă îți vei mântui nevasta?

Fiecare la locul lui

17 Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a așezat Domnul și în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta*Cap. 4:17.2 Cor. 11:28. este rânduiala pe care am așezat-o în toate Bisericile. 18 Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur*Fapte 15:1,5,19,24,28.Gal. 5:2.. 19 Tăierea împrejur*Gal. 5:6;6:15. nu este nimic și netăierea împrejur nu este nimic, ci*Ioan 15:14.1 Ioan 2:3;3:24. păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20 Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21 Ai fost chemat când erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta, dar, dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22 Căci robul chemat în Domnul este un*Ioan 8:36.Rom. 6:18,22.Filim. 16. slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod care a fost chemat este un rob*Cap. 9:21.Gal. 5:13.Efes. 6:6.1 Pet. 2:16. al lui Hristos. 23 Voi ați fost cumpărați cu*Cap. 6:20.1 Pet. 1:18,19.Lev. 25:42. un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor. 24 Fiecare*Vers. 20., fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.

Despre fetele fecioare

25 Cât despre fecioare, n-am*Vers. 6,10,40.2 Cor. 8:8,10. o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care*1 Tim. 1:16. am căpătat de la Domnul harul să fiu*Cap. 4:2.1 Tim. 1:12. vrednic de crezare. 26 Iată dar ce cred eu că este bine, având în vedere strâmtorarea de acum: este*Vers. 1,8. bine pentru fiecare să rămână așa cum este. 27 Ești legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu ești legat de o nevastă? Nu căuta nevastă. 28 Însă, dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar ființele acestea vor avea necazuri pământești, și eu aș vrea să vi le cruț. 29 Iată ce vreau să spun, fraților: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta*Rom. 13:11.1 Pet. 4:7.2 Pet. 3:8,9. pentru ca cei ce au neveste să fie ca și cum n-ar avea; 30 cei ce plâng, ca și cum n-ar plânge; cei ce se bucură, ca și cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n-ar stăpâni; 31 cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar*Cap. 9:18. folosi de ea, căci*Ps. 39:6.Iac. 1:10;4:14.1 Pet. 1:24;1:7.Ioan 2:17. chipul lumii acesteia trece. 32 Dar eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cine*1 Tim. 5:5. nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. 33 Dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 34 Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se*Luca 10:40. îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă și cu trupul, și cu duhul, iar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. 35 Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laț, ci pentru ceea ce este frumos și ca să puteți sluji Domnului fără piedici. 36 Dacă crede cineva că este rușinos pentru fata lui să treacă de floarea vârstei și nevoia cere așa, să facă ce vrea: nu păcătuiește, să se mărite. 37 Dar cine a luat o hotărâre tare și nu este nevoit, ci este slobod să lucreze cum vrea, și a hotărât în inima lui să-și păstreze pe fiică-sa fecioară face bine. 38 Astfel*Evr. 13:4., cine își mărită fata bine face, și cine n-o mărită mai bine face. 39 O femeie*Rom. 7:2. măritată este legată de lege câtă vreme îi trăiește bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în*2 Cor. 6:14. Domnul. 40 Dar, după*Vers. 25. părerea mea, va fi mai fericită dacă rămâne așa cum este. Și cred*1 Tes. 4:8. că și eu am Duhul lui Dumnezeu.