2 Královská 19

1 To když uslyšel král Ezechiáš, roztrhl roucho své, a oděv se žíní, všel do domu Hospodinova. 2 I poslal Eliakima správce domu, a Sobnu písaře, i starší z kněží, oblečené v žíně, k Izaiášovi proroku, synu Amosovu. 3 Kteříž řekli jemu: Toto praví Ezechiáš: Den úzkosti a útržek i rouhání jest den tento; přiblížilť se plod k vyjití, ale není síly při rodičce. 4 Ó by slyšel Hospodin Bůh tvůj všecka slova Rabsacova, jehož poslal král Assyrský pán jeho, aby utrhal Bohu živému, aby pomstil Hospodin Bůh tvůj těch slov, kteráž by slyšel. Protož pozdvihni modlitby své za tento ostatek, kterýž se nalézá. 5 A tak přišli služebníci krále Ezechiáše k Izaiášovi. 6 Jimž odpověděl Izaiáš: Toto povíte pánu svému: Takto praví Hospodin: Nestrachuj se slov těch, kteráž jsi slyšel, jimiž se mi rouhali služebníci krále Assyrského. 7 Aj, já pustím naň vítr, aby uslyše pověst, navrátil se do země své, a učiním to, že padne od meče v zemi své. 8 Rabsace pak navrátiv se, nalezl krále Assyrského, an dobývá Lebna; nebo uslyšel, (pročež odtrhl od Lachis), 9 Uslyšel, pravím, o Tirhákovi králi Mouřenínském, ano pravili: Aj, teď táhne, aby bojoval s tebou. I navrátil se, a však poslal jiné posly k Ezechiášovi s těmito slovy: 10 Takto povíte Ezechiášovi králi Judskému, řkouce: Nechť tebe nesvodí Bůh tvůj, v němž ty doufáš, říkaje: Nebudeť dán Jeruzalém v ruku krále Assyrského. 11 Aj, slyšels, co jsou činili králové Assyrští všechněm zemím, pohubivše je, a ty bys měl býti vysvobozen? 12 Zdaliž jsou je vysvobodili bohové těch národů, kteréž zahladili otcové moji, totiž Gozana, Charana, Resefa a syny Eden, kteříž byli v Telasar? 13 Kde jest král Emat, a král Arfad, a král města Sefarvaim, Ana i Ava? 14 Protož vzav Ezechiáš list z ruky poslů, přečetl jej, a vstoupiv do domu Hospodinova, rozvinul jej Ezechiáš před Hospodinem. 15 A modlil se Ezechiáš před Hospodinem, řka: Hospodine Bože Izraelský, kterýž sedíš nad cherubíny, ty jsi sám Bůh všech království země, ty jsi učinil nebe i zemi. 16 Nakloniž, Hospodine, ucha svého a uslyš; otevři, Hospodine, oči své a pohleď; slyš slova Senacheribova, kterýž poslal k činění útržek Bohu živému. 17 Takť jest, Hospodine, žeť jsou zkazili králové Assyrští národy ty i země jejich. 18 A uvrhli bohy jejich do ohně. Nebo nebyli bohové, ale dílo rukou lidských, dřevo a kámen, protož zahladili je. 19 A nyní, Hospodine Bože náš, vysvoboď nás, prosím, z ruky jeho, ať by poznala všecka království země, že jsi ty sám, Hospodine, Bohem. 20 Tedy poslal Izaiáš syn Amosův k Ezechiášovi, řka: Toto praví Hospodin Bůh Izraelský: Zač jsi mi se modlil strany Senacheriba krále Assyrského, vyslyšel jsem tě. 21 Totoť jest slovo, kteréž mluvil Hospodin o něm: Pohrdá tebou, a posmívá se tobě, králi, panna dcera Sionská, potřásá za tebou hlavou dcera Jeruzalémská. 22 Kohož jsi zhaněl? A komus se rouhal? Proti komu jsi povýšil hlasu a pozdvihls vzhůru očí svých? Však proti svatému Izraelskému. 23 Skrze posly své utrhal jsi Pánu, a řekl jsi: Ve množství vozů svých vytáhl jsem na hory vysoké, na stráně Libánské, a zpodtínám vysoké cedry jeho, i spanilé jedle jeho, a vejdu do nejdalších příbytků jeho, do lesů a výborných rolí jeho. 24 Já jsem vykopal a pil jsem vody cizí, a vysušil jsem nohama svýma všecky potoky podmaněných. 25 Zdaliž jsi neslyšel, že již dávno jsem jej učinil, a ode dnů starých jej sformoval? Což tedy nyní přivedl bych jej k zkažení a v hromady rumu, jako jiná města hrazená? 26 Jejichž obyvatelé mdlí byli, předěšení a zahanbení, byvše jako bylina polní a zelina vzcházející, jako tráva na střechách, a jako osení rzí zkažené, prvé než by dorostlo obilí. 27 Sedání pak tvé, vycházení tvé i vcházení tvé znám, i vzteklost tvou proti mně. 28 Poněvadž jsi se rozzlobil proti mně, a tvé zpouzení přišlo v uši mé, protož vpustím udici svou v chřípě tvé, a udidla svá do úst tvých, a odvedu tě zase tou cestou, kterouž jsi přišel. 29 Toto pak měj, Ezechiáši, za znamení: Že jíte roku prvního to, což se samo rodí, též druhého roku, což samo vzchází, třetího teprv roku sejte a žněte, a štěpujte vinice, a jezte ovoce z nich. 30 Ostatek zajisté domu Judova, kterýž pozůstal, vpustí zase kořeny své hluboce, a vydá užitek nahoru. 31 Nebo z Jeruzaléma vyjdou ostatkové, a ti, kteříž jsou zachováni, z hory Siona. Horlivost Hospodina zástupů učiní to. 32 A protož toto praví Hospodin o králi Assyrském: Nevejdeť do města tohoto, aniž sem střely vstřelí, aniž se ho zmocní pavézníci, aniž udělají u něho náspu. 33 Cestou, kterouž přitáhl, zase navrátí se, a do města tohoto nevejde, praví Hospodin. 34 Nebo chrániti budu města tohoto, abych je zachoval pro sebe a pro Davida služebníka svého. 35 Tedy stalo se té noci, že vyšel anděl Hospodinův, a zbil v vojště Assyrském sto osmdesáte pět tisíců. I vstali ráno, a aj, všickni mrtví. 36 Pročež odjel a utekl Senacherib král Assyrský, a navrátiv se, bydlil v Ninive. 37 I stalo se, když se klaněl v chrámě Nizrocha boha svého, že Adramelech a Sarasar, synové jeho, zabili jej mečem, a sami utekli do země Ararat. I kraloval Esarchaddon syn jeho místo něho.

Ierusalimul scăpat

1 Când a auzit împăratul Ezechia*Is. 37:1. lucrul acesta, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului. 2 A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoții cei mai bătrâni, acoperiți cu saci, la prorocul*Luca 3:4. Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4 Poate*2 Sam. 16:12. că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul*Cap. 18:35. Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi*Ps. 50:21. pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru ceilalți care au mai rămas.’" 5 Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus dar la Isaia. 6 Și Isaia*Is. 37:6. le-a zis: „Iată ce să spuneți stăpânului vostru: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitorii*Cap. 18:17. împăratului Asiriei. 7 Voi pune în el un duh*Vers. 35-37.Ier. 51:1. care îl va face ca, la auzul unei vești pe care o va primi, să se întoarcă în țara lui și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»’" 8 Rabșache, plecând, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din*Cap. 18:14. Lachis. 9 Atunci, împăratul Asiriei a primit o veste*1 Sam. 23:27. cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s-a spus: „Iată că acela a pornit cu război împotriva ta." Și împăratul Asiriei a trimis soli din nou lui Ezechia, zicând: 10 „Așa să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Să nu te înșele Dumnezeul tău, în care*Cap. 18:5. te încrezi, zicând: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.» 11 Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor și cum le-au nimicit. Și tu să fii izbăvit?! 12 Dumnezeii*Cap. 18:33. neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei au izbăvit ei pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui*Ezec. 27:23. Eden din Telasar? 13 Unde*Cap. 18:34. sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului și împăratul cetăților Sefarvaim, Hena și Iva?’" 14 Ezechia*Is. 37:14. a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului și a întins-o înaintea Domnului, 15 căruia I-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care șezi*1 Sam. 4:4.Ps. 80:1. pe heruvimi! Tu*1 Împ. 18:39.Is. 44:6.Ier. 10:10-12. ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul. 16 Doamne, pleacă-Ți*Ps. 31:2. urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți*2 Cron. 6:40. ochii și privește! Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimis*Vers. 4. pe Rabșache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu! 17 Da, Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au nimicit neamurile și le-au pustiit țările 18 și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări*Ps. 115:4.Ier. 10:3. făcute de mâna omului, erau lemn și piatră, și i-au nimicit. 19 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca să știe toate împărățiile*Ps. 83:18. pământului că numai Tu ești Dumnezeu, Doamne!" 20 Atunci, Isaia, fiul lui Amoț, a trimis să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzit*Is. 37:21. rugăciunea*Ps. 65:2. pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.’

21 Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui:

‘Fecioara, fiica*Plâng. 2:13. Sionului, te disprețuiește și râde de tine;

fata Ierusalimului dă*Iov 16:4.Ps. 22:7,8.Plâng. 2:15. din cap după tine.

22 Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ai ridicat glasul?

Și împotriva cui ți-ai ridicat ochii?

Împotriva Sfântului*Ps. 71:22.Is. 5:24.Ier. 51:5. lui Israel!

23 Prin solii*Cap. 18:17. tăi ai batjocorit pe Domnul și ai zis:

«Cu*Ps. 20:7. mulțimea carelor mele, am suit

vârful munților, coastele Libanului!

Voi tăia cei mai înalți cedri ai lui, cei mai frumoși chiparoși ai lui

și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;

24 am săpat și am băut ape străine

și voi seca cu talpa picioarelor mele toate râurile Egiptului.»

25 N-ai auzit că Eu demult am pregătit aceste lucruri*Is. 45:7. și că le-am hotărât din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească

și să prefaci*Is. 10:5. cetăți întărite în mormane de dărâmături.

26 Locuitorii lor sunt neputincioși,

îngroziți și înmărmuriți;

au ajuns ca iarba*Ps. 129:6. de pe câmp și ca verdeața fragedă,

ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a-i da spicul.

27 Dar știu*Ps. 139:1. când stai jos, când ieși și când intri

și când ești furios împotriva Mea.

28 Pentru că ești furios împotriva Mea și pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele,

de aceea voi pune belciugul*Iov 41:2.Ezec. 29:4;38:4.Amos 4:2. Meu în nările tale

și zăbala Mea, între buzele tale

și te voi face să te întorci pe drumul*Vers. 33,36,37. pe care ai venit.

29 Acesta să-ți fie*1 Sam. 2:34. Cap. 20:8,9.Is. 7:11,14.Luca 2:12. semnul:

Anul acesta veți mânca ce crește de la sine

și al doilea an, ce va răsări din rădăcinile rămase,

dar în al treilea an veți semăna, veți secera,

veți sădi vii și veți mânca din rodul lor.

30 Rămășița*2 Cron. 32:22,23. din casa lui Iuda, ce va mai rămâne,

va prinde iarăși rădăcini dedesubt și deasupra va da rod.

31 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță

și din muntele Sionului, cei scăpați.

Iată ce va face râvna*Is. 9:7. Domnului oștirilor.

32 De aceea, așa vorbește Domnul asupra împăratului Asiriei:

«Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeți în ea,

nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei.

33 Se va întoarce pe drumul pe care a venit

și nu va intra în cetatea aceasta», zice Domnul.

34 «Căci Eu voi ocroti*Cap. 20:6. cetatea aceasta ca s-o mântuiesc,

din pricina Mea și din pricina robului*1 Împ. 11:12,13. Meu David.»’"

35 În noaptea*2 Cron. 32:21.Is. 37:36. aceea, a ieșit îngerul Domnului și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și, când s-au sculat dimineața, iată că toți erau niște trupuri moarte. 36 Atunci, Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors și a locuit la Ninive*Gen. 10:11.. 37 Și, pe când se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec*2 Cron. 32:21. și Șarețer, fiii săi, l-au*Vers. 7. ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon*Ezra 4:2..