2 Královská 10

1 Měl pak Achab sedmdesáte synů v Samaří. I napsal Jéhu list, a poslal jej do Samaří k knížatům Jezreelským, starším, a kteříž chovali syny Achabovy, s tímto poručením: 2 Hned jakž vás dojde list tento, poněvadž u vás jsou synové pána vašeho, jsou i vozové u vás, i koni, i město hrazené a zbroj, 3 Vybeřte nejlepšího a nejzpůsobnějšího z synů pána svého, a posaďte na stolici otce jeho, a bojujte za dům pána svého. 4 Kteříž bojíce se náramně, pravili: Aj, dva králové neostáli před ním, a kterak my ostojíme? 5 A tak poslal ten, kterýž byl ustanoven nad domem, a kterýž ustanoven byl nad městem, i starší, a kteříž chovali syny Achabovy, k Jéhu, řkouce: Služebníci tvoji jsme, a všecko, což nám rozkážeš, učiníme. Neustanovíme žádného krále; což se tobě dobře líbí, učiň. 6 I napsal k nim list po druhé, řka: Jste-li moji a hlasu mého posloucháte-li, vezmouce hlavy všech synů pána svého, přiďte ke mně zítra o tomto času do Jezreel. (Synů pak králových bylo sedmdesáte mužů u nejpřednějších v městě, kteříž chovali je.) 7 Tedy stalo se, jakž jich došel list ten, že zjímali syny královské, a zbili sedmdesáte mužů, a vkladše hlavy jejich do košů, poslali je k němu do Jezreel. 8 A přišed posel, oznámil jemu, řka: Přinesli hlavy synů královských. A on řekl: Sklaďte je na dvě hromady u vrat brány až do jitra. 9 Potom ráno vyšed, postavil se a řekl všemu lidu: Spravedliví jste vy. Aj, já spuntoval jsem se proti pánu svému a zabil jsem jej; kdo by pobil tyto všecky? 10 Věztež nyní, žeť nepochybilo nižádné slovo Hospodinovo, kteréž mluvil Hospodin proti domu Achabovu, ale vykonal Hospodin to, což byl mluvil skrze služebníka svého Eliáše. 11 A tak pobil Jéhu všecky, kteříž pozůstali z domu Achabova v Jezreel, i všecky nejpřednější jeho, i známé jeho, i kněží jeho, tak že nezůstalo z nich žádného živého. 12 Potom vstav, odebral se a jel do Samaří, a již byl v Betekedu pastýřů na cestě. 13 I nalezl tam Jéhu bratří Ochoziáše, krále Judského, a řekl: Kdo jste vy? Odpověděli: Jsme bratří Ochoziášovi a jdeme, abychom pozdravili synů králových a synů královny. 14 Tedy řekl: Zjímejte je živé. I zjímali je živé, a pobili je u čisterny v Betekedu, čtyřidceti a dva muže, a nezůstal z nich žádný. 15 Potom bera se odtud, nalezl Jonadaba syna Rechabova, kterýž se s ním potkal, a pozdravil ho. I řekl jemu: Jest-liž srdce tvé přímé, jako jest srdce mé s srdcem tvým? Odpověděl Jonadab: Jest, arci jest. Řekl Jéhu: Podejž mi ruky své. I podal mu ruky své. A on kázal mu vsednouti k sobě na vůz, 16 A řekl: Pojeď se mnou, a viz horlivost mou pro Hospodina. A tak vezli jej na voze jeho. 17 Když pak přijel do Samaří, pobil všecky, kteříž byli pozůstali z domu Achabova v Samaří, a vyhladil jej vedlé řeči Hospodinovy, kterouž byl mluvil k Eliášovi. 18 Zatím shromáždiv Jéhu všecken lid, řekl jim: Achab málo sloužil Bálovi, Jéhu bude mu více sloužiti. 19 Protož nyní všecky proroky Bálovy, všecky služebníky jeho, a všecky kněží jeho svolejte ke mně, ať žádný tam nezůstává; nebo velikou obět budu obětovati Bálovi. Kdož by koli nebyl přítomen, nezůstane živ. Ale Jéhu činil to chytře, aby vyhladil ctitele Bálovy. 20 Řekl také Jéhu: Zasvěťte svátek Bálovi. I prohlásili jej. 21 Rozeslal zajisté Jéhu po vší zemi Izraelské. I sešli se všickni ctitelé Bálovi, tak že nezůstalo ani jednoho, ješto by nepřišel. A když vešli do domu Bálova, naplněn jest dům Bálův, od jednoho konce až do druhého. 22 Tedy řekl tomu, kterýž vládl rouchem: Vynes roucha všechněm ctitelům Bálovým. I přinesl jim roucha. 23 Potom všel i Jéhu a Jonadab syn Rechabův do domu Bálova, a řekl ctitelům Bálovým: Vyhledejte a vizte, ať není zde s vámi někdo z ctitelů Hospodinových, kromě samých ctitelů Bálových. 24 A tak vešli, aby obětovali oběti a zápaly. Jéhu pak postavil sobě vně osmdesáte mužů, jimž byl řekl: Jestliže kdo uteče z lidí těch, kteréž já uvozuji vám v ruce vaše, život váš za život jeho. 25 I stalo se, když kněz dokonal obětování zápalu, řekl Jéhu drabantům a hejtmanům: Vejdětež a zbíte je, ať žádný neuchází. Kteřížto pobili je ostrostí meče, a rozmetali těla jejich drabanti a hejtmané. Potom šli dále do každého města, kdež byl dům Bálův, 26 A vymítajíce modly z domu Bálova, pálili je. 27 Zkazili také modlu Bálovu, a zbořivše dům jeho, nadělali z něho záchodů až do dnešního dne. 28 A tak vyplénil Jéhu Bále z lidu Izraelského. 29 A však proto od hříchů Jeroboáma syna Nebatova, kterýž přivedl k hřešení Izraele, neodstoupil Jéhu, totiž od těch telat zlatých, kteráž byla v Bethel a v Dan. 30 Tedy řekl Hospodin Jéhu: Poněvadž jsi snažně vykonal to, což dobrého jest před očima mýma, a všecky věci, kteréž jsem měl v srdci svém, učinil jsi domu Achabovu, synové tvoji až do čtvrtého pokolení seděti budou na stolici Izraelské. 31 Ale Jéhu nebyl toho pilen, aby chodil v zákoně Hospodina, Boha Izraelského, celým srdcem svým, aniž odstoupil od hříchů Jeroboáma, kterýž byl uvedl v hříchy lid Izraelský. 32 Za těch dnů počal Hospodin zmenšovati Izraele; nebo je porazil Hazael po všech končinách Izraelských, 33 Od Jordánu, proti východu slunce, všecku zemi Galád, Gádovu a Rubenovu i Manassesovu, od Aroer, kteréž jest při potoku Arnon, tak Galád jako Bázan. 34 O jiných věcech Jéhu, a cožkoli činil, i o vší síle jeho, sepsáno jest v knize o králích Izraelských. 35 I usnul Jéhu s otci svými, a pochovali jej v Samaří, a kraloval Joachaz syn jeho místo něho. 36 Dnů pak, v nichž kraloval Jéhu nad lidem Izraelským v Samaří, bylo let osmmecítma.

Iehu împărat al lui Israel

1 În Samaria erau șaptezeci de fii ai lui Ahab. Iehu a scris scrisori și le-a trimis la Samaria căpeteniilor din Izreel, bătrânilor și îngrijitorilor copiilor lui Ahab. În ele zicea: 2 „Acum, când veți primi scrisoarea aceasta – fiindcă aveți cu voi pe fiii stăpânului vostru, carele și caii, o cetate întărită și arme –, 3 vedeți care din fiii stăpânului vostru este cel mai bun și mai vrednic, puneți-l pe scaunul de domnie al tatălui său și luptați pentru casa stăpânului vostru!" 4 Ei s-au temut foarte mult și au zis: „Iată că doi împărați n-au putut să-i stea împotrivă. Cum îi vom sta noi împotrivă?" 5 Și căpetenia casei împărătești, căpetenia cetății, bătrânii și îngrijitorii copiilor au trimis să spună lui Iehu: „Noi suntem slujitorii tăi și vom face tot ce ne vei spune; nu vom pune pe nimeni împărat, fă ce vei crede." 6 Iehu le-a scris o a doua scrisoare, în care spunea: „Dacă sunteți ai mei și dacă ascultați de glasul meu, luați capetele oamenilor acelora, fiii stăpânului vostru, și veniți la mine mâine, la ceasul acesta, la Izreel." Și cei șaptezeci de fii ai împăratului erau la mai-marii cetății, care-i creșteau. 7 Când au primit scrisoarea, au luat pe fiii împăratului și au tăiat*1 Împ. 21:21. pe acești șaptezeci de oameni; apoi le-au pus capetele în coșuri și le-au trimis lui Iehu, la Izreel. 8 Solul a venit să-i spună, zicând: „Au adus capetele fiilor împăratului." Și el a zis: „Faceți-le două grămezi la intrarea porții, până dimineață." 9 Dimineața a ieșit și, venind înaintea întregului popor, a zis: „Voi sunteți fără vină! Eu am*Cap. 9:14,24. uneltit împotriva stăpânului meu și l-am omorât. Dar cine a lovit pe toți aceștia? 10 Să știți*1 Sam. 3:19. dar că nu va cădea nimic la pământ din cuvântul Domnului, din cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva casei lui Ahab; Domnul împlinește ce a spus prin robul*1 Împ. 21:19,21,29. Său Ilie." 11 Și Iehu a lovit pe toți cei ce mai rămăseseră din casa lui Ahab la Izreel, pe toți mai-marii lui, pe prietenii și pe preoții lui și n-a lăsat să scape niciunul. 12 Apoi s-a sculat și a plecat la Samaria. Când a ajuns la coliba de întâlnire a unor ciobani, pe drum, 13 Iehu a dat*Cap. 8:29.2 Cron. 22:8. peste frații lui Ahazia, împăratul lui Iuda, și a zis: „Cine sunteți voi?" Ei au răspuns: „Suntem frații lui Ahazia și ne coborâm să urăm de bine fiilor împăratului și fiilor împărătesei." 14 Iehu a zis: „Prindeți-i de vii!" Și i-au prins de vii și i-au tăiat în număr de patruzeci și doi, la fântâna colibei de întâlnire. Iehu n-a lăsat să scape niciunul. 15 Plecând de acolo, a întâlnit pe Ionadab*Ier. 35:6., fiul lui Recab*1 Cron. 2:55., care venea înaintea lui. L-a întrebat de sănătate și i-a zis: „Inima ta este tot așa de curată cum este inima mea față de a ta?" Și Ionadab a răspuns: „Este." „Dacă este", a zis Iehu, „dă-mi*Ezra 10:19. mâna!" Ionadab i-a dat mâna. Și Iehu l-a suit la el în car 16 și a zis: „Vino cu mine și vei vedea râvna mea pentru Domnul*1 Împ. 19:10.." L-a luat astfel în carul său.

Familia lui Ahab și prorocii lui Baal nimiciți

17 Când a ajuns Iehu la Samaria, a ucis*Cap. 9:8.2 Cron. 22:8. pe toți cei rămași din Ahab în Samaria și i-a nimicit cu desăvârșire, după cuvântul pe*1 Împ. 21:21. care-l spusese lui Ilie Domnul. 18 Apoi, a strâns tot poporul și le-a zis: „Ahab*1 Împ. 16:31,32. a slujit puțin lui Baal, Iehu însă îi va sluji mult. 19 Acum chemați la mine pe toți prorocii*1 Împ. 22:6. lui Baal, pe toți slujitorii lui și pe toți preoții lui, fără să lipsească unul, căci vreau să aduc o mare jertfă lui Baal: oricine va lipsi va muri." Iehu lucra cu viclenie, ca să omoare pe toți slujitorii lui Baal. 20 El a zis: „Vestiți o sărbătoare în cinstea lui Baal!" Și au vestit-o. 21 A trimis soli în tot Israelul. Și au venit toți slujitorii lui Baal; n-a fost unul care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Baal*1 Împ. 16:32., așa încât templul lui Baal s-a umplut de la un capăt până la celălalt. 22 Iehu a zis celui ce păzea odaia cu veșmintele: „Scoate veșminte pentru toți slujitorii lui Baal!" Și omul acela a scos veșminte pentru ei. 23 Atunci, Iehu a venit în templul lui Baal cu Ionadab, fiul lui Recab, și a zis slujitorilor lui Baal: „Căutați și vedeți să nu fie niciun slujitor al Domnului aici, ci să fie numai slujitori de-ai lui Baal!" 24 Și au intrat să aducă jertfe și arderi-de-tot. Iehu pusese afară optzeci de oameni și le zisese: „Cine va lăsa să scape vreunul din oamenii pe care-i dau pe mâna voastră va răspunde*1 Împ. 20:39. de viața lui cu a sa." 25 Când au isprăvit de adus arderile-de-tot, Iehu a zis alergătorilor și căpeteniilor: „Intrați și loviți-i – unul să nu iasă!" Și i-au lovit cu ascuțișul sabiei. Alergătorii și căpeteniile i-au aruncat acolo și s-au dus până la odaia din fund a templului lui Baal. 26 Au scos afară stâlpii*1 Împ. 14:23. Astarteei din casa lui Baal și i-au ars. 27 Au sfărâmat stâlpul lui Baal, au dărâmat și templul lui Baal și l-au prefăcut într-o hazna*Ezra 6:11.Dan. 2:5;3:29. de gunoi, care a rămas în picioare până în ziua de azi.

Iehu și închinarea la idoli

28 Iehu a nimicit pe Baal din mijlocul lui Israel, 29 dar nu s-a abătut de la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, n-a părăsit vițeii*1 Împ. 12:28,29. de aur din Betel și Dan. 30 Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea și ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi*Vers. 35. Cap. 13:1,10;14:23;15:8,12. până la al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel." 31 Totuși Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului Dumnezeului lui Israel și nu s-a abătut de la păcatele*1 Împ. 14:16. în care târâse Ieroboam pe Israel. 32 Pe vremea aceea, Domnul a început să taie câte o bucată din ținutul lui Israel; și Hazael*Cap. 8:12. i-a bătut la toate hotarele lui Israel. 33 De la Iordan spre soare-răsare, a bătut toată țara Galaadului, pe gadiți, rubeniți și manasiți, de la Aroer, care este pe pârâul Arnon, până la Galaad*Amos 1:3. și Basan. 34 Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el și toate isprăvile lui nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 35 Iehu a adormit cu părinții săi și a fost îngropat la Samaria. Și în locul lui a domnit fiul său Ioahaz. 36 Iehu domnise douăzeci și opt de ani peste Israel la Samaria.