Kazatel 10

1 Muchy mrtvé nasmrazují a nakažují mast apatekářskou; tak pro moudrost a slávu vzácného maličko bláznovství zohyžďuje. 2 Srdce moudrého jest po pravici jeho, ale srdce blázna po levici jeho. 3 I tehdáž, když blázen cestou jde, srdce jeho nedostatek trpí; nebo všechněm znáti dává, že blázen jest. 4 Jestliže by duch toho, jenž panuje, povstal proti tobě, neopouštěj místa svého; nebo krotkost přítrž činí hříchům velikým. 5 Jest zlá věc, kterouž jsem viděl pod sluncem, totiž neprozřetelnost, kteráž pochází od vrchnosti, 6 Že blázen postaven bývá v důstojnosti veliké, a bohatí že v nízkosti sedávají. 7 Viděl jsem služebníky na koních, knížata pak, ana chodí pěšky jako služebníci. 8 Kdo kopá jámu, upadá do ní; a kdo boří plot, ušťkne jej had. 9 Kdo přenáší kamení, urazí se jím; a kdo štípá dříví, nebezpečenství bude míti od něho. 10 Jestliže se ztupí železo, a nenabrousí-li ostří jeho, tedy síly přičiniti musí; ale mnohem lépe může to spraviti moudrost. 11 Ušťkne-li had, než by zaklet byl, nic neprospějí slova zaklinače. 12 Slova úst moudrého jsou příjemná, ale rtové blázna sehlcují jej. 13 Počátek slov úst jeho jest nemoudrost, a ostatek mluvení jeho pouhé bláznovství. 14 Nebo blázen mnoho mluví, ješto neví člověk ten, co budoucího jest. To zajisté, co bude po něm, kdo mu oznámí? 15 Práce bláznů k ustání je přivodí, nebo neumí ani do města trefiti. 16 Běda tobě, země, když král tvůj dítě jest, a knížata tvá ráno hodují. 17 Blahoslavená jsi ty země, když král tvůj jest syn šlechetných, a knížata tvá, když čas jest, jídají pro posilnění, a ne pro opilství. 18 Ano pro lenost schází krov, a pro opuštění rukou kapává do domu. 19 Pro obveselení strojívají hody, a víno obveseluje život, peníze pak ke všemu dopomáhají. 20 Ani sám u sebe králi nezlořeč, ani v skrýších pokoje svého nezlořeč mocnějšímu; nebo pták nebeský donesl by hlas ten, a to, což křídla má, vyjevilo by řeč tvou.

1 Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot așa, puțină nebunie biruiește înțelepciunea și slava. 2 Inima înțeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului, la stânga lui. 3 Și pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea și*Prov. 13:16;18:2. spune tuturor că este un nebun! 4 Când izbucnește împotriva ta mânia celui ce stăpânește, nu-ți*Cap. 8:3. părăsi locul, căci*1 Sam. 25:24.Prov. 25:15. sângele rece te păzește de mari păcate. 5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine de la cel ce cârmuiește: 6 nebunia*Est. 3:1. este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos. 7 Am văzut robi călări*Prov. 19:10;30:22. și voievozi mergând pe jos, ca niște robi. 8 Cine*Ps. 7:15.Prov. 26:27. sapă groapa altuia cade el în ea și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe. 9 Cine sfărâmă pietre este rănit de ele și cine despică lemne este în primejdie. 10 Când se tocește fierul și rămâne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înțelepciune. 11 Când mușcă șarpele fiindcă n-a*Ps. 58:4,5.Ier. 8:17. fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câștig din meșteșugul lui. 12 Cuvintele*Prov. 10:32;12:13. unui înțelept sunt plăcute, dar*Prov. 10:14;18:7. buzele nebunului îi aduc pieirea. 13 Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea. 14 Nebunul*Prov. 15:2. spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întâmpla. Și cine-i va spune ce*Cap. 3:22;6:12;8:7. va fi după el? 15 Truda nebunului obosește pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate. 16 Vai*Is. 3:4,5,12;5:11. de tine, țară al cărei împărat este un copil și ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineață! 17 Ferice de tine, țară al cărei împărat este de neam mare și ai cărei voievozi*Prov. 31:4. mănâncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție! 18 Când mâinile sunt leneșe, se lasă grinda, și când se lenevesc mâinile, plouă în casă. 19 Ospețele se fac pentru petrecere, vinul*Ps. 104:15. înveselește viața, iar argintul le dă pe toate. 20 Nu blestema pe împărat nici chiar în gând și nu*Exod 22:28.Fapte 23:5. blestema pe cel bogat în odaia în care te culci, căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față vorbele.